Funeraliile Patriarhului Teoctist au început

Apropo.ro / 03.08.2007, 10:31
Funeraliile Patriarhului Teoctist au început
Funeraliile Prea Fericitului Parinte Patriarh Toectist au început, vineri dimineața, cu slujba Sfintei Liturghii, oficiata de Prea Sfințitul Sebastian Ilfoveanu, arhiepiscop vicar al Arghiepiscopiei Bucureștiului, împreuna cu un sobor de preoți și diaconi.

Funeraliile Prea Fericitului Parinte Patriarh Toectist au început, vineri dimineața, cu slujba Sfintei Liturghii, oficiata de Prea Sfințitul Sebastian Ilfoveanu, arhiepiscop vicar al Arghiepiscopiei Bucureștiului, împreuna cu un sobor de preoți și diaconi.

În Catedrala Patriarhala, care este înconjurata la exterior de doua rânduri de flori și de coroane, la ora 7:00, când a început Sfânta Liturghie, se aflau câteva zeci de persoane.

În mormântul în care, peste numai câteva ore, își va gasi odihna al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, au fost presarate petale de trandafiri roșii.

La poarta de acces în complexul patriarhal așteptau deja câteva sute de persoane care vor sa fie în apropierea Catedralei Patriarhale în timpul slujbei de înmormântare. Credincioșii care vor sa participe la funeraliile Prea Fericitului Teoctist pot urca spre Catedrala numai pe aleea dinspre Piața Unirii, pe culoarele realizate de jandarmi, iar pentru mijloacele de transport au fost organizate parcari în Piața Constituției și în Parcul Carol.

Slujba Sfintei Liturghii va fi urmata de o ședința comemorativa a Sfântului Sinod, la care vor participa și delegațiile oficiale, iar slujba de înmormântare va avea loc de la ora 11.00.

Între orele 9.00 și 10.30 va avea loc ședința comemorativa a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), în prezența delegațiilor oficiale.

Ceremonia de înmormântare a Prea Fericitului Teoctist va începe de la ora 11.00, în Catedrala Patriarhala, cu o slujba condusa de Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, alaturi de membrii Sfântului Sinod al BOR și de mai mulți Înalți Ierarhi ai lumii ortodoxe.

Slujba de înmormântare va fi cea care se oficiaza în cazul calugarilor, ceea ce implica mai mult decât cântece și rugaciuni, așa cum se întâmpla în cazul mirenilor. Aceasta slujba speciala – slujba Învierii – dedicata monahilor cuprinde, pe lânga rugaciunile obișnuite, și troparele învierii cântate pe opt glasuri.

În cadrul slujbei, ecfonisul (formula rostita de preot, cu care se încheie rugaciunile și ecteniile) va fi rostit mai întâi în limba româna și apoi în limbile tuturor delegațiilor bisericești participante la funeralii. Primul care va rosti ecfonisul va fi Sanctitatea sa Bartolomeu I, urmat de IPS Petros – Patriarhia Alexandriei și a toata Africa, PS Niphon – Patriarhia Antiohiei și a Întregului Orient, IPS Teophanis – Patriarhia Ierusalimului, IPS Juvenalie – Patriarhia Moscovei și a toata Rusia, PS Vasile – Patriarhia Sârba, IPS Neofit – Patriarhia Bulgara, IPS Isaia – Biserica Ortodoxa a Ciprului – Noua Justiniana, IPS Hrisostom – Biserica Ortodoxa a Greciei, PF Anastasios – Biserica Ortodoxa a Albaniei, IPS Abel – Biserica Ortodoxa a Poloniei, PF Kristof – Biserica Ortodoxa din Ținuturile Cehiei și din Slovacia, PS Arsenie – Biserica Ortodoxa a Finlandei și PS Irineu Duvlea – Biserica Ortodoxa din America.

Slujba de înmormântare va fi urmata de procesiunea ocolirii Catedralei Patriarhale. Sicriul cu trupul Patriarhului Teoctist va fi scos din Catedrala Patriarhala și va fi purtat de opt episcopi: PS Nicodim – episcopul Severinului și Strehaiei, PS Galaction – episcopul Alexandriei și Teleormanului, PS Sofronie – episcopul Oradiei, Bihorului și Salajului, IPS mitropolit Teofan – Mitropolia Olteniei, PS Ioan – episcopul Covasnei și Harghitei, PS Ambrozie – episcopul Giurgiului, PS Petroniu Salajanu și PS Iustin Sigheteanu.

În procesiune, sicriul Patriarhului Teoctist va fi încadrat de șase Monahii cu cațui. Din cortegiu vor face parte și membrii familiei Patriarhului Teoctist, reprezentanții instituțiilor statului, funcționarii Administrației patriarhale și al Arhiepiscopiei Bucureștiului, clerul și credincioșii. La ocolirea Catedralei Patriarhale se va cânta „Sfinte Dumnezeule”.

Dupa ocolirea bisericii, sicriul va fi coborât în Catedrala Patriarhala și va fi urmat doar de cel care poarta crucea Prea Fericitului Teoctist, Întâistatatorii, șefii delegațiilor și rudele Patriarhului.

Pecetluirea se va face cu vin amestecat cu untdelemn turnat în chipul sfintei cruci peste trupul Prea Fericirii Sale, rostindu-se: „Stropi-ma-vei cu isop și ma vei curați, Spala-ma-vei și mai vârtos decât zapada ma voi albi” (Psalmul 50 al lui David).

Dupa ce sicriul cu trupul Patriarhului Teoctist este coborât în groapa, se ia pamânt și se arunca cruciș deasupra trupului Prea Fericirii Sale zicând: „Al Domnului este pamântul și primirea lui, lumea și toți cei ce locuiesc întrânsa”. Apoi se varsa în groapa cenușa din cadelnița și se așeaza piatra pe mormânt.

Trupul Patriarhului Teoctist va fi depus în ultimul loc ramas liber din Catedrala Patriarhala, alaturi de primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1925-1939) și de succesorii acestuia Nicodim Munteanu (1939-1948) și Iustin Moisescu (1977-1986). Când va fi gata Catedrala Mântuirii Neamului, trupul Patriarhului Teoctist va fi mutat acolo.

Prea Fericitul Teoctist va fi înmormântat cu toate însemnele patriarhale, cum ar fi mitra, cârja și entgolpionul. Epitrahirul (patrafirul) și omoforul au fost luate joi seara, la ora 20.00, și depuse în Palatul Patriarhal, împreuna cu medaliile primite de Patriarhul Teoctist.

Slujba de înmormântare a Patriarhului Teoctist se va încheia cu o salva de 21 de lovituri de tun.

La funeraliile Prea Fericitului Teoctist vor participa Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, zeci de înalți ierarhi din strainatate, o delegație a Vaticanului, membri ai unor organizații religioase internaționale, dar și personalitați politice, reprezentanți ai Familiei Regale a României și credincioși.

Delegațiile bisericești din strainatate care au confirmat participarea la funeralii sunt: Patriarhia Ecumenica – condusa de Sanctitatea Sa Bartolomeu I arhiepiscop al Constantinopolului-Noua Roma; Patriarhia Alexandriei și a Toata Africa – IPS Petros, mitropolit de Axomis; Patriarhia Antiohiei și a Întregului Orient – PS episcop Niphon de Philipopolis; Patriarhia Ierusalimului – IPS arhiepiscop Tneophanis de Gerasa și Exarh al Sfântului Mormânt; Patriarhia Moscovei și a Toata Rusia – IPS mitropolit Juvenalie de Krutețk și Kolomna; IPS mitropolit Vladimir al Chișinaului; Patriarhia Sârba – PS episcop Vasile de Srem; Patriarhia Bulgara – IPS mitropolit Neofit de Ruse; Biserica Ortodoxa a Ciprului-Noua Justiniana – IPS mitropolit Isaia de Tamassos și Oreina; Biserica Ortodoxa a Greciei – IPS Hrisostom Peristerion; Biserica Ortodoxa a Albaniei – PF Anastasios, arhiepiscop de Tirana, Durres și a Toata Albania; Biserica Ortodoxa a Poloniei – IPS Abel, arhiepiscop de Lublin și Chelm; Biserica Ortodoxa din ținuturile Cehiei și din Slovacia – PF Kristov, arhiepiscop de Praga și mitropolit al Ținuturilor Cehiei și al Slovaciei; Biserica Ortodoxa a Finlandei – PS Arsenie de Joensu, episcop vicar; Biserica Ordodoxa din America (OCA); Biserica Apostolica Armeana; Biserica Copta; Biserica Ortodoxa Etiopiana; Biserica Asiriana a Rasaritului; delegația Vaticanului, condusa de Eminența Sa cardinalul Walter Kasper, președintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creștinilor (CPUC); Biserica Anglicana; Consiliul Mondial al Bisericilor; Conferința Bisericilor Europene.

Vineri va fi zi de doliu național, iar drapelul României va fi arborat în berna de toate instituțiile și autoritațile publice centrale și locale. Drapelul României va fi arborat în berna și la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învațamânt de orice grad, instituțiilor de cultura și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gari și autogari, precum și pe navele de orice fel și pe alte ambarcațiuni ce navigheaza sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, daca arboreaza drapelul României la domiciliu sau la reședința.

Totodata, posturile naționale de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultura își vor adapta programul în mod corespunzator.

Accesul în Catedrala Patriarhala este restricționat pentru public începând cu ora 7.00, fiind permis numai oficialitaților, toți ceilalți participanți la ceremonie urmând a viziona slujba pe cele patru ecrane amplasate pe Dealul Mitropoliei. De altfel, în catedrala poate filma doar televiziunea naționala, care da semnal video și audio celorlalte posturi tv.

Accesul invitaților români și straini catre locul unde va fi oficiata slujba de înmormântare se va face, pietonal, din Strada 11 Iunie, începând cu ora 8.00.

Circulația autovehiculelor va fi restricționata, în funcție de numarul participanților, pe Bulevardul Regina Maria, strada 11 iunie, strada Bibescu Voda și Calea Șerban Voda. Ministerul Internelor a recomandat conducatorilor auto sa evite zona centrala a Capitalei, vineri, între orele 7.00 și 14.00, în special pe strazile Bibescu Voda, 11 Iunie și pe Bulevardul Regina Elisabeta.

Peste 1.200 de polițiști, jandarmi și pompieri, vor asigura desfașurarea în condiții de siguranța a manifestarilor religioase prilejuite de slujba de înmormântare a Prea Fericitului Parinte Teoctist. Forțele de ordine vor acționa și pentru devierea și restricționarea traficului pe rutele de deplasare ale coloanelor oficiale ale demnitarilor români și straini, participanți la procesiune.

De asemenea, jandarmii vor asigura ordinea și linistea publica în zonele lacașelor de cult și pe traseele adiacente Palatului Patriarhal, pentru a preveni aglomerarile de persoane și crearea busculadelor de moment, precum și în gari și pe magistralele de metrou ce converg spre locul de desfașurare al ceremoniilor religioase.

Medicii din cadrul Jandarmeriei vor asigura masurile de prim ajutor și de asistența medicala pentru credincioșii care vin în Dealul Mitropoliei. În afara de credincioșii din București, la funeralii sunt așteptați numeroși enoriași din țara.

Patriarhul Teoctist a murit în 30 iulie, în urma unui stop cardiac suferit ca urmare a complicațiilor aparute dupa operația de prostata la care a fost supus. Avea 92 de ani și în ultimii 20 de ani a condus Biserica Ortodoxa Româna.

Teoctist Arapașu s-a nascut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, din județul Botoșani, fiind al zecelea din cei unsprezece copii ai familiei Arapașu și primind numele de botez Toader.

A intrat în monahism la 14 ani, ca frate la Schitul Sihastria, apoi la manastirea Vorona din județul Botoșani. Între anii 1940 și 1944 a urmat cursurile Facultații de Teologie a Universitații București, devenind licențiat în Teologie, specialitatea Liturgica, cu calificativul „Magna cum laudae”. La data de 6 august 1935 a depus voturile monahale la manastirea Bistrița (județul Neamț), primind la calugarie numele de Teoctist, iar la 25 martie 1945 este hirotonit ieromonah la Catedrala Mitropolitana din Iași.

De-a lungul timpului devine, pe rând, Episcop vicar patriarhal, Episcop al Aradului, Ienopolei și Halmagiului (1962), Episcop al Episcopiei Ortodoxe din America și Canada (1963), Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (1973), Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (1977).

La 31 iulie 1986, dupa moartea patriarhului Iustin, a devenit locțiitor de patriarh, iar la 9 noiembrie 1986 a lost ales ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscaunat la 16 noiembrie 1986.

Prea Fericitul Teoctist este deținatorul a numeroase ordine bisericești, primite din partea patriarhiilor Antiohiei, Ierusalimului, Moscovei, Serbiei, a Arhiepiscopiilor Greciei, Ciprului, Cehoslovaciei, Finlandei și din partea Sanctitații Sale Papa Ioan Paul al II-lea, precum și al titlului de Doctor Honoris Causa conferit, în 1995, de universitațile din București și Oradea. În mai 1999, a primit, din partea statului român, ordinul Steaua României în Grad de Mare Cruce.

Președintele Traian Basescu i-a conferit post-mortem Patriarhului Teoctist Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan, cea mai înalta distincție a statului fiind acordata pentru prima data unui cetațean român. Decorațiile primite vor fi depuse la Muzeul Patriarhiei dupa înmormântarea Patriarhului.

Patriarhul Teoctist a fost primul lider al unei Biserici Ortodoxe care a acceptat vizita Papei Ioan Paul al II-lea într-o țara cu populație majoritar ortodoxa. Vizita a avut loc în luna mai 1999 și a dus la îmbunatațirea dialogului dintre cele doua biserici.

În cei 20 de ani de la numirea lui Teoctist ca Patriarh a avut loc consolidarea relațiilor frațești cu toate Bisericile Ortodoxe, a relațiilor ecumenice cu Biserica Romano-Catolica (de referința fiind întâlnirile Parintelui Patriarh Teoctist cu Papa Ioan Paul al II-lea în 1989, 1999, 1992) și Bisericile Protestante, cu celelalte culte și organisme ecumenice, fiind deschise reprezentanțe ale Bisericii Ortodoxe Române pe lânga Uniunea Europeana, la Bruxelles.

Activitatea ca patriarh a lui Teoctist nu a fost lipsita de dificultați, mai ales dupa Revoluție, de multe ori fiind atacat pe tema distrugerii bisericilor înainte de 1989 și acuzat ca a susținut regimul comunist. În ianuarie 1990, invocând vârsta înaintata și problemele de sanatate, Teoctist s-a retras la Sinaia, dar a revenit în scaunul patriarhal, la cererea clerului, dupa numai trei luni. Au existat atunci multe speculații, atât pe tema plecarii – pusa pe seama unei colaborari apropiate cu regimul Ceaușescu – dar și a revenirii sale, la care ar fi contribuit clerici care aveau și alte interese decât binele Bisericii.

Mediafax