CE prezinta miercuri raportul de monitorizare pentru România

Comisia Europeana prezinta, miercuri, raportul de monitorizare privind România, care apreciaza ca s-au înregistrat progrese insuficiente în lupta anticorupție, dar ca au fost facute progrese în reforma justiției și nu recomanda aplicarea clauzei de salvgardare.

Proiectul de raport semnaleaza progresele CSM, dar exprima și îngrijorari cu privire la eficiența ANI.

„În primele șase luni de dupa aderare, România a continuat sa faca progrese în remedierea slabiciunilor care ar fi putut împiedica o aplicare eficienta a legislației și programelor europene. E nevoie de mai mult timp pentru a demonstra ca progresul legislativ se va traduce și prin rezultate în domenii cheie. E nevoie de multa atenție în continuare în privința tuturor masurilor de insoțire, în special nu poate sa existe niciun fel de toleranța în privinta luptei împotriva corupției. Daca România continua sa își urmeze eforturile de reforma în mod coerent, nu ar fi potrivit sa fie evocata clauza de salvgardare din tratatul de aderare”, se arata în proiectul de raport.

Conform raportului, toate masurile planului de acțiune ale Consiliului Superior al Magistratuirii (CSM) au fost puse în practica și arata primele rezultate notabile în privința stabilirii unei jurisprudențe coerente.

Absența unei practici unice în privința restituirii proprietaților ramâne însa o îngrijorare.

„Se poate spune ca exista un angajament credibil al autoritaților privind integrarea observațiilor facute de magistrați în noile variante de coduri procedurale. Exista un progres bun în privința elaborarii codului de procedura civila și prea puțin progres în privința codului de procedura penala. E nevoie de mai multe eforturi pentru a completa politica de resurse umane și o reforma structurala a sistemului, astfel încât sistemul sa fie viabil. Reformele în acest domeniu au fost doar parțial puse în practica. E nevoie de o politica de personal direcționata pe nevoi care este complicata în prezent de existența unor garanții legale privind inamovibilitatea judecatorilor și procurorilor. Practica curenta de a umple posturile vacante prin proceduri de admitere rapida în același timp cu o competiție anuala ridica semne de intrebare în privința calitații noilor angajați din sistemul judiciar”, se arata în document. „Per total, România a înregistrat unele progrese în reformarea sistemului sau judiciar”, se arata în document.

În ceea ce privește înființarea Agenției Naționale de Integritate, Comisia Europeana spune ca exista îngrijorari legate de independența instituției, care ar trebui sa funcționeze începând din octombrie.

„Legea ANI în forma amendata de guvern prin ordonanța de urgența da dreptul ANI sa verifice averi, incompatibilitați și potențiale conflicte de interese pentru un numar ridicat de demnitari și funcționari de rang înalt. Legea prevede și sancțiuni și ANI ar trebui sa devina operaționala în octombrie 2007. Exista îngrijorari în privința independenței agenției și eficienței sale de a investiga și de a impune sancțiuni numai parțial rezolvate prin amendamentele impuse de Guvern prin ordonanța de urgența”, susține sursa citata.

Raportul atrage atenția ca „ordonanța guvernamentala ramâne în practica numai pâna este confirmata sau schimbata de Parlament”.

„Per total, România a facut progrese substanțiale în rezolvarea acestui obiectiv asumat, totuși ramâne ca acest progres sa fie confirmat în practica”, se mai arata în document.

Comisia Europeana mai susține ca rigoarea în intocmirea dosarelor nu se reflecta deocamdata prin decizii în justiție, raportul precizând ca schimbarea lui Daniel Morar de la șefia DNA ar avea un impact negativ în lupta anticorupție.

„Exista un progres continuu în întocmirea de dosare de cazuri de corupție la nivel înalt. Serviciile specializate (DNA) sunt organizate în prezent în toata țara și au o statistica pozitiva în privința anchetelor și a punerilor sub acuzare în privința corupției la nivel înalt. E vorba inclusiv de cazuri cu profil înalt, în care printre acuzați se numara figuri publice influente și bine cunoscute. Totuși, rigoarea în întocmirea dosarelor nu se reflecta deocamdata prin decizii în justiție. Datele venite de la București în privința sentințelor pronunțate arata ca pedepsele nu sunt disuasive și ca exista un numar foarte ridicat de suspendari ale pedepselor pronunțate în cazuri de corupție la nivel înalt. Motivele pentru aceste suspendari trebuie clarificate. Aceasta situație submineaza progresele recente în investigații și afecteaza negativ percepția publica în privința angajamentului politic de lupta împotriva corupției”, se arata în proiectul de raport.

În plus, noteaza documentul, o serie de evenimente recente ar putea sa aiba un impact negativ în lupta împotriva corupției: e vorba de dezincriminarea fraudelor bancare, intenția Parlamentului de a scurta durata maxima pe care o pot avea anchetele penale și cererea de demitere a unui membru important din conducerea DNA.

Comisia Europeana susține ca în România continua sa lipseasca o strategie globala anticorupție bazata pe o evaluare a riscurilor în privința celor mai vulnerabile sectoare ale administrației locale.

„România a facut progrese în conștientizarea la nivelul opiniei publice în privința corupției din administrația locala. Cel mai mare succes îl reprezinta Telverde anticorupție și Centrul Național de Integritate, ca un organism public de lupta împotriva corupției, condus în cooperare cu societatea civila.România a organizat o serie de campanii de conștientizare a problemelor generate de corupție în privința mai multor sectoare de activitate. Direcția Generala Anticoruptie din Ministerul de Interne a luat o serie de masuri pro active precum teste de integritate și inspecții. Au fost organizate programe de instruire pentru oficiali”, se apreciaza în proiectul de raport.

De asemenea, documentul noteaza faptul ca au fost stabilite masuri preventive pentru domenii ca sanatatea și educația.

„Continua sa lipseasca o strategie globala anticorupție bazata pe o evaluare a riscurilor în privința celor mai vulnerabile sectoare ale administrației locale. Nu a existat o continuare a activitaților pilot care au avut succes în acest domeniu, exista în continuare preocupari în privința sprijinului politic pentru continuarea proiectelor importante, cum este cel privind Centrul Național de Integritate”, precizeaza sursa citata.

De asemenea, conform Reuters, documentul avertizeaza ca România înca nu dispune de un sistem funcțional pentru administrarea subvențiilor agricole și, din aceasta cauza, risca sa piarda unele fonduri.

Ministrul Justiției Tudor Chiuariu a declarat, marți, dupa întâlnirea cu vicepreședintele Bundestagului, Susanne Kastner, ca este optimist ca raportul de țara va consemna toate progresele în lupta împotriva corupției, despre care a spus ca trebuie continuata și intensificata.

Dupa cum s-a stabilit prin Mecanismul de Verificare și Cooperare, Comisia Europeana va redacta un raport la fiecare șase luni. Comisa va aduce la zi acest raport la începutul lui 2008.

Urmatorul nou raport detaliat va fi pregatit pentru mijlocul lui 2008. Pentru a prezenta informațiile necesare pentru acel raport, România trebuie sa își prezinte propriul sau nou raport pentru Comisie, nu mai târziu de 31 martie 2008.

Mediafax