Acord asupra tratatatului care va înlocui Constitutia europeana

Liderii europeni au ajuns sâmbata dimineata, în jurul orei locale 04.30 (05.30, ora României), la un acord asupra unui proiect de tratat care va înlocui Constitutia europeana, relateaza AFP.

„Este gata”, a declarat un oficial european, precizând ca cei 27 de membri au ajuns la un acord global.

Acest acord a intervenit dupa aproximativ 36 de ore de intense negocieri, care s-au concentrat în jurul blocajului polonez privind sistemul de vot prevazut de proiectul de tratat, pe care fratii Kaczynski îl considerau mult prea avantajos pentru Germania.

Acordul a fost confirmat la scurt timp de presedintia germana a Uniunii Europene. Cancelarul german Angela Merkel a confirmat ca acest compromis prevede intrarea în vigoare a noului sistem de vot cu majoritate calificata, contestat de fratii Kaczynski.

Aceasta este prima confirmare în legatura cu compromisul obtinut cu liderii polonezi în privinta sistemului de vot prevazut de Constitutie si reluat în proiectul de tratat. Mai multi oficiali europeni care au negociat prin telefon cu premierul polonez Jaroslaw Kaczynski, ramas la Varsovia, au anuntat acest compromis la începutul serii, dar presedintia germana nu a confirmat.

Negocierile din cea de-a doua seara a acestui summit crucial pentru relansarea Europei au început în jurul orei locale 20.00 (21.00, ora României), cu premierul polonez Jaroslaw Kaczynski, ramas la Varsovia.

Ele au demarat dupa ce cancelarul german Angela Merkel a amenintat cu convocarea unei conferinte interguvernamentale fara acordul Varsoviei, dupa mai multe ore de discutii fara succes cu presedintele Lech Kaczynski.

Negocierile s-au încheiat la miezul noptii, iar purtatoarea de cuvânt a delegatiei lituaniene a anuntat ca ele s-au soldat cu „succes”.

Presedintia germana a UE, care nu a participat direct la negocieri, nu a confirmat totusi nici un acord. Discutiile au avut loc în biroul lui Nicolas Sarkozy, presedintele francez si premierul britanic Tony Blair desfasurând primele negocieri.

Lor li s-a alaturat seful Guvernului spaniol, Jose Luis Zapatero si premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker.

Tony Blair a declarat ca acest compromis include amânarea intrarii în vigoare a noului sistem de vot cu majoritatea calificata, contestat de fratii Kaczynski. În loc sa se aplice din 2009, noul sistem cu dubla majoritate, care va înlocui complexa modalitate de vot din prezent, va intra în vigoare progresiv din 2014 si va beneficia de o perioada de tranzitie pâna în 2017.

Fratii Kaczynski au refuzat sistemul de vot prevazut de Constitutie si reluat în proiectul de acord pregatit de Berlin. Ei considera ca acesta defavorizeaza tara lor si avantajeaza prea mult Germania, de a carei hegemonie se tem.

În asteptarea unei confirmari oficiale privind proiectul de tratat, circa zece tari, care au ratificat Constitutia respinsa de francezi si olandezi, si-au exprimat nemultumirea cu privire la noul proiect prezentat de presedintia germana.

În acest nou text, Londra obtine un fel de derogare privind aplicarea în Marea Britanie a Cartei drepturilor fundamentale, una dintre cerintele fixate de premierul Tony Blair.

Purtatorul de cuvânt al premierului britanic, care ameninta, ca si Polonia, cu blocarea acordului, s-a declarat „multumit” de acest nou text.

„Substanta acordului a fost obtinuta, credem ca poate fi elaborat. Acest lucru va dura probabil câteva ore deoarece trebuie sa îl studiem” în cadrul sesiunii plenare, a explicat el.

Britanicii au obtinut, de asemenea, dreptul de a participa, atunci când considera necesar, la politicile europene privind justitia si politia.

Noul text precizeaza, de asemenea, ca aceasta „Carta nu va afecta în nici un fel demnitatea umana si respectul pentru integritatea fizica si morala a persoanei umane”.

Aceasta adaugare, criticata imediat de Belgia si Spania, raspunde unei cereri poloneze. Presedintele Kaczynski a cerut ca textul sa mentioneze „protectia familiei”, potrivit purtatorului de cuvânt lituanian.

Olandezii obtin o consolidare a competentelor parlamentelor nationale si o referire la conditiile de aderare la UE a noilor state candidate.

Textul adauga, de asemenea, doua articole care subliniaza ca statele membre trebuie sa fie solidare în cazul unor probleme de aprovizionare energetica, o tema preferata de lituanieni si polonezi, care se tem de o depedenta prea puternica de hidrocarburantii rusi.

Mediafax