Arheologii rescriu Biblia

Este Biblia o sursa sigura in ceea ce priveste epoca lui David si Solomon? Au domnit ei intr-adevar peste un regat care reunea Iudeea si Israelul? Pot fi datate cu precizie perioadele lor de domnie? Pentru a raspunde, arheologii au facut cercetari in peste 30 de situri din Israel, Iordania si din teritoriul Autoritatii Palestiniene. Coreland sursele biblice cu analiza vestigiilor arheologice, concluziile sunt greu de stabilit.

In pofida numeroaselor descoperiri arheologice realizate in ultimul secol in Orientul Apropiat, Biblia ramane o sursa de prim rang pentru istoria regiunii. Pierre de Miroschedji, arheolog, directorul Centrului francez de cercetari din Ierusalim, sustine ca „a ignora Biblia ar fi o atitudine obscurantista”.

In august 2005, un arheolog israelian a anuntat descoperirea unor vestigii ale palatului lui David de la Ierusalim. Pierre de Miroschedji considera descoperirea ca fiind una foarte importanta, si o aseamana cu descoperirea, in 1930, la Pylos, Grecia, a unui palat al regelui Nestor din Iliada, datand din secolele XIV-XIII i.e.n.

Pana in secolul al XIX-lea, Biblia a fost singurul document care vorbea de popoare complet uitate (asirienii) sau de istoria Palestinei. Pentru Asiria, arheologii au cautat urme in Irakul de astazi. Dupa ce a fost descifrata scrierea cuneiforma, s-au descoperit nume de suverani care pana atunci nu apareau decat in Biblie. Cat despre Exod si cucerirea Pamantului Fagaduintei, arheologii nu au gasit pana in prezent nici o urma. S-au remarcat doar mari framantari sociale (distrugerea violenta a unor cetati, etc) in perioada de trecere de la epoca bronzului la cea a fierului si s-a tras concluzia ca in realitate cultura israelita ar fi aparut in continuarea celei canaaneene iar cucerirea nu este altceva decat o inflorire a civilizatiei israelite.

Incepand cu regii care ii urmeaza lui Solomon, naratiunea biblica are un fundament istoric, iar Egiptul si Mesopotamia au furnizat date si documente care confirma sau resping evenimentele biblice. Campaniile regelui asirian Teglat – Phalazar al III-lea, in 743 si 734 i.e.n. sunt consemnate in analele sale iar tablitele gasite la El-Amarna (capitala faraonului Akhenaton) permit unele interpretari privind organizarea teritoriala si politica a Palestinei.

Nici un document istoric nu trebuie luat insa ca atare, ci trebuie supus unei critici textuale si istorice. Intrucat arheologia Palestinei este extrem de bogata, nu se poate stabili o ecuatie intre aceasta si cea biblica. Cercetarile intreprinse contribuie insa la cunoasterea si intelegerea Bibliei, una dintre sursele istorice de care nu se poate face abstractie.

cititi mai mult in Descopera