Oana Zăvoranu a ajuns la munca de jos!

– Ce ţi-a plăcut cel mai mult în cele trei zile petrecute la „Serviţi, vă rog!”? Şi care au fost cele mai grele momente?

Cel mai tare mi-a plăcut faptul că m-am revăzut cu colegi dragi cu care am lucrat la proiectele trecute, printre care ”Numai iubirea” şi ”Păcatele Evei”. Pe de altă parte, cele mai grele momente au fost dimineţile în care „teroristul” de Nea Marin ne trezea bătând cu pumnii în uşă. După prima zi în care m-am sculat din pat în bubuieli, noaptea următoare am visat că mă urmărea cineva şi n-am putut să mă odihnesc deloc. Trezitul cu noaptea în cap şi în felul acesta mi s-a părut mai greu decât munca fizică în sine.

– Cum te-ai înţeles cu partenerii tăi de „suferinţă”?

Toţi sunt haioşi în felul lor, cu Bobonete am stat de glume, cu Răzvan Fodor iarăşi m-am înţeles foarte bine, este un tip mişto, doar cu Nini am avut ceva divergenţe. Cu toate acestea, n-am uitat pentru ce am venit, adică să câştig cu echipa mea. Eu când sunt într-o competiţie devin pricinoasa, nu mă dau la o parte de la nimic ca să îmi îndeplinesc scopul.

– Din tot ce ai experimentat la „Serviţi, vă rog!”, ce nu vei mai face niciodată?

A fost într-adevăr o fază pe care nu aş mai repeta-o vreodată şi care m-a scos din pepeni. Am fost într-una din zile la circ să hrănim animăluţele, iar eu le-am spus italienilor de acolo că nu suport reptilele. Ziua următoare, am participat la spectacolul lor, unde m-au aşezat pe un cufăr şi au pus trei şerpi pe mine. În acel moment mi s-au înmuiat picioarele, mi-am simţit inima în gât şi m-am blocat, pur şi simplu! Bineînţeles că m-am supărat foarte tare şi m-am luat de ei, dar au zis că e mâna lui Nea Marin. Când m-am dus şi la el să îl întreb de ce mi-a făcut aşa ceva, părea că nu ar avea habar de ce s-a întâmplat şi chiar m-a cocoloşit un pic, deci tind să cred că glumă a fost pusă la cale de italieni. În orice caz, întâmplarea m-a sleit de puteri, atât de tare m-a marcat.

– Crezi că ai putea să te ataşezi de vreo reptilă şi să o iei pe post de animal de companie?

Sunt o incredibil de mare iubitoare de animale în general, însă am o repulsie faţă de şerpi, crocodili, gândaci şi viermi, aşa că nu m-aş vedea niciodată cu o reptilă pe post de animal de companie. Şerpii şi crocodilii îmi plac numai sub formă de genţi, curele şi cizme, din păcate.

– Şi iubitul tău, Răzvan, a fost alături de tine în această experienţă. Este el mai îndemânatic decât tine? Acasă, de exemplu, cine spală vasele?

Dar ce n-a făcut, a curăţat până şi toalete! Le-am spus celor din echipa de la „Serviţi, vă rog!” să păstreze aceste imagini cu mine şi cu Răzvan pentru că au valoare inestimabilă 🙂 Chiar m-au văzut oameni pe plajă când adunăm sacii de gunoi şi nu şi-au dat seama că sunt filmată pentru emisiune, mă compătimeau: „Vai, Oana, cum ai ajuns, muncă, muncă, dar chiar aşa, să strângi gunoaie!”, iar eu le ţineam isonul: „Da, ce să-i faci, asta este, măcar e muncă cinstită!”. În general nu facem treburi casnice, avem o menajeră care se ocupă de acestea. Eu am două mâini stângi, iar ca mâncare, portocalele îmi ies cel mai bine.

– Cu ce te-a cucerit Răzvan? Care crezi că este cea mai mare calitate a lui?
M-a cucerit prin faptul că este protector şi lipicios. E o fire caldă şi calmă, iar cum eu sunt mai vulcanică, e bine ca unul dintre noi să fie mai temperat.

– Până unde eşti tu dispusă să mergi de dragul lui? Dar de dragul mamei tale?
Eu sunt o persoană foarte darnică, îmi place să fac cadouri oamenilor dragi şi chiar am grijă să aleg lucruri care le plac, mă interesez dinainte. Când fac un dar, vreau ca omul acela să se bucure sincer de el. Cât despre spiritul de sacrificiu, slavă Domnului, n-a fost nevoie să mi-l testez, nu am fost pusă într-o asemenea situaţie şi nu aş vrea să vorbesc doar de dragul de a vorbi. Doamne fereşte, dacă este să te încerce viaţa, instinctiv vezi cât de departe poţi să mergi. Nu vreau să par o eroină spunând vorbe mari. În orice caz, mă iubesc foarte mult pe mine, deşi în ultima vreme n-ar părea. Cu toate că la un moment dat am clacat, am fost ca un elastic întins mai mult decât era cazul, însă după ce mi-am revenit, mi-am revizuit total comportamentul şi mi-am dat seama că dacă nu te iubeşti tu cel mai mult, nu o va face nimeni în locul tău.

– Apropo, care este cea mai frumoasă amintire cu mama ta?

Nu pot să spun că am o amintire anume, sunt mai multe momente pe care le-am petrecut de-a lungul vieţii cu mama şi de care îmi aduc aminte cu plăcere, când este ea binedispusa şi foarte haioasă. Am avut destule momente în care am râs şi am putut să o consider o prietenă, ne-am simţit foarte apropiate şi am descoperit la ea un simţ al umorului pe care nu credeam că îl are. În general este o persoană mai sobră, însă când are chef de glume, are un stil mucalit, foarte simpatic.

– Cum vezi tu, în viitor, relaţia cu fostul soţ?

Mi-aş dori să fiu întrebata cât mai puţin sau chiar deloc pentru că nu îmi face nicio plăcere să discut despre această relaţie trecută. Îmi este dureros de indiferent şi consider că nu îmi face nicio cinste asocierea cu el. Relaţia cu Pepe în viitor nu o văd deloc, nici măcar cu cele mai bune dioptrii la ochelari, prefer să rămân nevăzătoare în această chestiune.

– Revenind la televiziune, în ce fel de proiecte ţi-ar plăcea să te implici? seriale, emisiuni, reality show-uri?
Chiar mi-aş dori să fac seriale şi filme, actoria rămâne dragostea mea. PRO TV S.A. rămâne trustul care a ştiut să mă pună cel mai bine în valoare, îi datorez faima în cea mai mare măsură, acolo am descoperit că mă simt ca peştele în apă jucând. După filme şi seriale vin emisiunile, mă văd în continuare şi în postura de moderatoare/prezentatoare. Reality-show-urile mă atrag cel mai puţin pentru că mi se pare extrem de obositor să stai 24 de ore din 24 cu camerele după tine. Mă mai uităm la „Keeping Up with the Kardashians”, nu ştiu cum rezistă aceşti oameni, nu ai deloc intimitate şi nu poţi să dai nici prea multe stop-uri la camera pentru că deja se transformă în ceva artificial, nu mai e reality.

– Care este cea mai mare dorinţă a ta, în acest moment?

Cel mai mult mi-ar plăcea să plec în America, este locul în care mă simt cel mai bine. Mi-a plăcut foarte mult, simt că rezonez cu spiritul lor, cu felul lor de a fi, aş vrea chiar să mă mut acolo.

Cătălina Matei