Marian Olaianos – Ce poate face un blat!

După ce a terminat Liceul Unirea din Braşov, profilul filologie-istorie, Marian a dat admiterea la Psihologie. Încă din primul an, în 1994, a început să-şi caute un job, aşa că a ajuns la o televiziune locală, unde se căutau redactori pentru ştiri. ”Eu voiam ştiri sportive pentru că îmi plăcea foarte mult. La televiziunea respectivă am învăţat de toate. Pot spune că un blat din fotbal mi-a propulsat cariera. În vremea acea, exista la Braşov un mare scandal care se numea în presă . Fusese un meci FC Braşov – Oţelul Galaţi, iar în jurul acestuia s-a format scandalul cu nişte bani pentru vînzarea meciului, pe care îi ţinuse cineva la restaurantul din Predeal. Cînd m-am dus la probă la televiziunea respectivă, cel care organiza casting-ul a luat un ziar şi m-a întrebat: . Iar eu i-am turuit tot ce se putea pe marginea acestui subiect, mai ales că eu citeam toate ziarele. Aşa am intrat în televiziune. Şi nu pe blat!”, povesteşte Marian.

Au urmat doi ani în care a fost corespondent pentru ”Procesul etapei”, s-a mutat la PRO TV Braşov, iar în 1999 a venit la Bucureşti, la TVR. Pe lîngă transmisiuni, Marian este şi producător, ”Minutul 91” şi ”Replay” fiind două dintre producţiile la care a lucrat. Dacă prima s-a mutat la o altă televiziune, ”Replay” a rămas la TVR, iar Marian se ocupă în continuare de această emisiune.

Fotbalul de altădată

Din toamnă, ”Replay”-ul se va schimba: ”Vor rămîne ediţiile de bază de sîmbătă şi duminică, iar seara de luni va fi dedicată unui de gală, cînd vom difuza cîte un meci integral din cele vechi, în special toate meciurile României la Campionatul Mondial. De multă vreme stau şi scotocesc prin arhiva televiziunii, unde am găsit multe lucruri interesante, inclusiv nişte rezumate ale unor partide de fotbal de prin anii ’30-’40. Nu exista televiziunea pe atunci, aşa că se făceau acele filmuleţe care rulau în cinematografe. La radio, în acea epocă, erau nişte comentarii deosebite. Exista Vasilescu pe atunci, cel care le spunea radioascultătorilor să-şi ia cîte o foaie şi un creion şi să o împartă în două, apoi în patru, apoi în şase. Şi aşa începea comentariul: . Şi tot aşa… Oricum, pe atunci, fotbalul era romantic: toată lumea în faţă, toată lumea în spate! Nu prea existau scheme. În plus, suporterii veneau la stadion numai la cravată. Ca la teatru! Am mai găsit un reportaj senzaţional despre Bucureştiul din 1966, cînd se desfăşura Campionatul Mondial în Anglia. Bucureştenii se strîngeau la terase, ca acum, să vadă meciurile. E adevărat că nici nu aveau prea mulţi televizoare în acea perioadă”.

De 2 x… tătic!

Dacă blatul de la Braşov l-a ajutat să-şi înceapă cariera în televiziune, TVR-ul i-a scos în cale jumătatea. ”Mi-am cunoscut soţia pe holurile televiziunii. Elena a colaborat la o emisiune economică, se numea . Cum mai abordau şi subiecte care aveau legătură cu fotbalul, ea a venit la mine şi mi-a cerut nişte imagini de la un derby Steaua-Dinamo. Şi de atunci… n-a mai scăpat de mine! S-a lăsat greu invitată în oraş, abia după trei luni am reuşit. Mi-a fost foarte greu să-i obţin numărul de telefon, apoi am tot sunat-o, iar ea mă tot . După trei luni de tatonări… am scos-o la o supă! Trebuia să plec la Piatra Neamţ, la un meci şi mi-era foarte foame. Deşi acea a fost scurtă – cît am mîncat eu o supă şi ea a băut o cafea – am vorbit apoi la telefon, pe drum, cît pentru o sută de ani!”, îşi aminteşte Marian.

Între timp, s-au căsătorit şi au şi două fete gemene după care este topit. Fetiţele, care acum au doi ani, s-au născut prematur, în timp ce tăticul lor era în Germania, la CM. Şi pentru că îşi doreşte să le vadă tot timpul, chiar şi atunci cînd este plecat de acasă, Marian a montat webcam-uri în toată casa. ”Sînt topit după gemenele mele. De la început, eu mi-am dorit fată şi nu băiat. Şi uite că am două! Nu sînt gemene identice şi chiar mă încîntă că sînt două caractere diferite. Anastasia este băieţoi. De fapt, dacă o întreb pe Marissa , ea îmi răspunde ”.