Postul Crăciunului începe din 14 noiembrie și ține 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, care este o zi de post negru. În această zi nu se mănâncă până la ora 15.00 grâu fiert cu miere și fructe, după cum se obișnuiește în unele zone.
Postul Crăciunului ne amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceștia au postit în vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine să întâmpinăm și noi nașterea lui Hristos.
Primele mențiuni despre ținerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei.
Hotărârea că toți credincioșii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, ținut în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Amintim că înainte de acest sinod, creștinii posteau diferit: unii numai șapte zile, iar alții șase săptămâni.
Dezlegări în Postul Crăciunului
În Postul Crăciunului avem dezlegare la peste sâmbătă și duminică. Dar trebuie menționat că prima săptămână a acestui post, până în 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, precum și ultima săptămână, în perioada 20-25 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspră, zilele de sâmbătă și duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la pește, ci doar la untdelemn și vin.
În tipicul Sfântului Sava se menționează că în zilele de luni, miercuri și vineri, trebuie să postim fără untdelemn și vin. În cazul în care, în aceste zile vom face pomenirea unui sfânt cu o cinstire mai largă, se face dezlegare pentru dragostea sfântului. De exemplu în zilele de 16 noiembrie (Sfântul Apostol și Evanghelist Matei), 23 noiembrie (Cuv. Antonie de la Iezerul-Valcea), 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 5 decembrie (Sfântul Sava), 6 decembrie (Sfântul Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 17 decembrie (Sfântul Proroc Daniel) și 20 decembrie (Sfântul Ignatie Teoforul). Dacă aceste zile vor cădea marți sau joi, mâncăm pește, iar dacă va fi luni, miercuri sau vineri dezlegăm numai la untdelemn și vin, iar pește mâncăm doar dacă se întâmplă să fie hramul bisericii.
Post aspru în Ajun
Ziua de 24 decembrie poartă denumirea de Ajunul Crăciunului. E o zi de post mai aspru față de celelalte zile. Există obiceiul să nu se mănânce până la ora 3-4 p.m. Această practică amintește de postul ținut în vechime de catehumenii care în seara acelei zile primeau botezul și împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului.
De luat aminte
Nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Însă, nu este așa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfinții Părinți au rânduit să ne înfrânăm de la anumite bucate pentru o vreme, au făcut-o cu bună știință. Credinciosul nu trebuie să se mulțumească cu jumătăți de măsură. Nu cu o parte din el trebuie să-L întâmpine pe Hristos, ci cu întreaga sa natură: trup și suflet.
În timpul Postului Crăciunului nu suntem chemați să reducem hrană de dulce și să punem în locul ei cât mai multe produse de post. Scopul postului nu este să ne înfrânăm de la anumite bucate de dulce pentru a ne satura cu unele de post.
În concluzie, postul nu trebuie să se rezume la a schimba felurile de mâncare, ci el trebuie să aducă schimbarea mentalității, a intențiilor, a atitudinilor, a a relațiilor noastre cu Dumnezeu, cu semenii și cu lumea materială.
Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Postiți? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeți un sărac, aveți milă de el; un dușman, împăcați-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiați; o femeie frumoasă, întoarceți capul. Nu numai gura și stomacul vostru să postească, ci și ochiul, și urechile, și picioarele, și mâinile voastre, și toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate și de hrăpire și de lăcomie. Picioarele, nealergand la priveliști urâte și în calea păcătoșilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusețile străine”…