CANNES 2014: Gestul care a declanșat un scandal uriaș în Iran – FOTO

Gestul actriței iraniene a fost interpretat drept o „atitudine nepotrivită” de către viceministrul Culturii din Iran. Imaginea cu acel sărut, reluată de mass-media iraniană, o arată pe Leila Hatami în timp ce îl săruta pe obraz pe Gilles Jacob, miercuri, la gala de deschidere a celei de-a 67-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes.

„Femeile care participă la evenimente internaționale ar trebui să țină cont de credibilitatea și castitatea iranienilor, pentru a nu arăta lumii o imagine rea despre iranience”, a declarat viceministrul Culturii din această țară, Hossein Noushbadi, citat de site-ul radioteleviziunii Irib.

„Indiferent dacă este artistă sau nu, femeia iraniană este simbolul castității și al inocenței, deci o astfel de atitudine nepotrivită, precum aceea care a avut loc recent la Festivalul de la Cannes, nu este conformă cu principiile noastre religioase”, a adăugat el.

Sărutul depus de Leila Hatami pe obrazul lui Gilles Jacob este „un simplu obicei, un fapt obișnuit în Occident”, a declarat la rândul său președintele festivalului, luni, pe Twitter, încercând să tempereze furia autorităților iraniene la adresa actriței.

„Eu am sărutat-o pe obraz pe doamna Hatami. În acel moment, ea reprezenta pentru mine întreaga cinematografie iraniană, apoi a redevenit ea însăși”, a adăugat Gilles Jacob.

„Această polemică bazată pe un obicei banal din Occident nu ar trebui deci să aibă loc”, a adăgat el.

Născută la Teheran într-o familie de cineaști, Leila Hatami a devenit cunoscută pe plan internațional odată cu rolul pe care l-a jucat în lungmetrajul „Nader și Simin, o despărțire/ A Separation”, de Asghar Farhadi, recompensat cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin din 2011 și cu premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în anul următor.

Potrivit legii islamice, aflată în vigoare în Iran după Revoluția din 1979, femeile nu pot avea niciun fel de contact fizic cu bărbați străini de familiile lor. Potrivit site-ului liderului suprem iranian (www.leader.ir), ayatolahul Ali Khamenei, este totuși permis unui musulman să strângă mâna unui non-musulman, dar numai dacă poartă mănuși și fără să exercite presiune în timpul acelei strângeri de mâini.

Conservatorii iranieni au reclamat la rândul lor aplicarea strictă a legii privind portul voalului islamic în locurile publice, după o campanie pe internet în cadrul căreia câteva sute de iranience au apărut fără voal.

Liderii religioși se tem că iranienii, în special tinerii, vor renunța la valorile islamice pentru un mod de viață occidental.

Pentru a se asigura că femeile respectă cu strictețe regulile referitoare la ținutele vestimentare acceptate pe stradă, poliția iraniană a creat în urmă cu mai bine de zece ani o unitate de „moralitate”, care acordă amenzi sau le arestează pe femeile „care poartă voalul islamic într-un mod necorespunzător”.

Președintele iranian Hassan Rohani, un moderat, ales în această funcție în iunie 2013, după ce a făcut campanie pentru mai multe libertăți culturale și sociale, a cerut Poliției, în octombrie 2013, să dea dovadă de toleranță în privința voalului islamic.