Comunitatea Bicicliștilor din București protesteaza, sâmbătă, 10 mai 2014, față de lipsa de infrastructură pentru mersul cu bicicleta ca mijloc de transport în mediul urban.
Bicicliștii sunt nemultumiți de faptul că autoritățile locale, prin proiectele aprobate în cadrul Consiliului General și prin alocările bugetare de anul acesta, încurajeaza doar transportul cu mașina personală, în detrimetrul altor solutii alternative de transport.
„N-ai piste pentru bicicletă, n-ai parcuri, n-ai trotuare pe care să poți umbla. Oricât ar vrea Primarul Sorin Oprescu, Podul Basarab nu le poate ține locul acestora. Așa că hai cu bicicleta pe stradă și spune-i primarului Oprescu că vrei un oraș pentru oameni” Andrei Găitănaru, Comunitatea Bicicliștilor din București.
Este deja al treilea an în care Comunitatea Biciclistilor din Bucuresti organizează marșuri de protest în București. După ce aproximativ 100 de km de piste pentru biciclete au fost desființate de către Poliția Rutieră și, deci, peste 10 milioane de euro au fost cheltuiți ilegali, biciliștii din București sunt în continuare nevoiți să își negocieze locul în oraș. Deși încurajarea transportului nemotorizat este o direcție de dezvoltare urbană obligatorie (având în vedere obligativitatea de a realiza Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă), Primăria Municipiului București nu dă semne că a făcut din infrastructura durabilă o prioritate.
Dacă autoritățile locale din București ar încuraja mersul pe bicicletă, s-ar crea peste 2000 de locuri de muncă și 132 de vieți ar fi salvate în fiecare an de la moartea prin afecțiuni pulmonare provocate de noxe auto, potrivit ultimului raport al Organizației Mondiale a Sănătății.
În București, bicicliștii sunt dezavantajați din mai multe puncte de vedere. În lipsa unei infrastructuri dedicate, bicicliștii sunt nevoiți să lupte pentru locul lor în trafic. Legislatia îi trimite pe carosabil fără să ii protejeze, iar șoferii îi trimit pe trotuar, adică pe o infrastructura specifica pietonilor sufocată, însă, de masini parcate.
Pietonii și utilizatorii mijloacelor de transport în comun sunt, de asemenea, categorii defavorizate ale Bucureștiului: trotuarele sunt, în multe dintre locuri, transformate în parcări, semafoarele sunt prea dese și prea lungi. Toate acestea descriu un oraș în care masinile personale au prioritate, iar administrația locală e interesată doar de pasaje subterne și poduri suspendate.
Aceast protest reuneste vocile cetățenilor refugiați în propriul oraș: pietoni, utilizatori ai transportul in comun, biciclistii și chiar șoferii care doresc să își schimbe comportamentul de transport urban. Cu toții vor să-și recâștige drepturile furate abuziv de o administrație locală fără viziune.