Postul Paștilor, cel mai important, lung și aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, începe luni și se va încheia la 5 mai, ziua când se va sărbători, anul acesta, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
Postul Paștilor, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare și aduce aminte de postul de 40 de zile ținut de Mântuitor înainte de începerea activității sale mesianice.
În general, preoții și scriitorii bisericești privesc acest post ca pe o instituție de origine apostolică. În primele trei secole, durata și felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alții două zile, adică în vinerea și sâmbăta de dinainte de Paști, alții trei, o săptămână sau chiar până la șase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paști, pe când în Apus, în aceeași vreme, postul dura doar 40 de zile.
Durata de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară: potopul, care trebuia să spele Pământul de păcate, a ținut 40 de zile și 40 de nopți; 40 de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinței; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile și 40 de nopți înainte de începerea activității publice.
Postul Paștilor este nu doar mai lung și mai important, ci și cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
Citește mai multe detalii despre Postul Paștilor și ce presupune el, pe Mediafax.ro