Anul Nou și Sfântul Vasile. TRADIȚII pentru 1 ianuarie 2015

Românii petrec la cumpăna dintre ani cu veselie, păstrând o parte dintre practicile păgâne, dar și cu obiceiuri noi, împrumutate, și îl sărbătoresc în prima zi din an pe sfântul „păzitor de duhuri rele”.

Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreț, este apărătorul creștinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfășurarea practicilor magice.

De 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Astfel, țiganii au obiceiul să colinde cu o căpățână de porc, împodobită cu panglici și mărgele, tradiție denumită „Colindul cu Vasilica” (Siva).

În Mehedinți, în Ajunul noului an, seara, vin părinții cu copiii la moașă, aducând plocon. Moașa se pregătește cu colaci împodobiți cu bănuți. Asistată de mamă, moașa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină și-i ridică la grinda casei urându-le: „Bine-au venit nepoții! Ca la ziua de azi, la anul și la mulți ani! Să crească și să trăiască, cu norocul să se hrănească!”. Obiceiul poartă numele „Masa Moașei”.

În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice și se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin. Cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau și joacă fusul și furca, pentru a crește cânepa peste an.

Tradiție de Anul Nou

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuți. Sorcova este un substitut al divinității fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviți viață lungă, sănătate și prosperitate. Sorcova era confecționată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi sau de trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moș Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală și cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are atașat un colopoțel. Simbol al vegetației de primăvară, sorcova este făcută astăzi din hârtie colorată și flori artificiale.

Tradiția populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate și de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-și pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Și în ceea ce privește vremea, tradiția populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradițiilor, cum e ziua de Anul Nou așa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare și dacă pe zăpadă se văd multe steluțe, e semn că anul care urmează va fi bun și vor fi multe cununii. Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul care urmează va fi îmbelșugat, iar dacă este senin și geros, oamenii vor fi sănătoși pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este „lină și senină”, este semn că noul an va fi bun.