5 motive pentru a vizita Ostrov

Ostrov este o localitate din județul Constanța, cu circa 6.000 de locuitori și suprafața de 171.30 de kilometri pătrați, care cuprinde șase sate: Ostrov (reședința), Almălău, Bugeac, Esechioi, Galița și Gârlița. Locuitori de aici se ocupă în special cu viticultura, pomicultura, creșterea animalelor și păstoritorul. Numită in trecut Ada-Kariyesi, Ostrov se află pe malul drept al Dunării, are numeroase culturi de viță-de-vie și este traversată de șoseaua DN3.

În continuare vă prezentăm 5 motive pentru a vizita localitatea Ostrov din Constanța:

1. Domeniile Ostrov

Podgoria Ostrov este situată în sud-vestul Dobrogei, în unghiul format de Dunăre și granița cu Bulgaria, de-a lungul malului drept al Dunării, având 30 de kilometri lungime. O suprafață agricolă de 1.600 de hectare aparține producătorului Domeniile Ostrov, cuprinzând un areal viticol de 1.200 de hectare (inclusiv centrele viticole Ostrov și Lipnița), 350 de hectare de livezi (caiși, piersici, meri, pruni, cireși, vișini, nuci) și 50 de hectare de legume (fasole, tomate și alte plante cerealiere).

Anul trecut, Domeniile Ostrov a obținut cinci milioane de litri de vin și afaceri de circa patru milioane de euro, iar Oana Belu și Lucian Velciu, acționarii firmei, cred că anul acesta le va aduce o creștere a vânzărilor de 20%. La fructe, însă, creșterea va fi cu mult mai mare. Mai precis, cei doi estimează că anul acesta producția va ajunge la aproape 6.000 de tone de fructe, în special caise, piersici și prune, în creștere substanțială față de anul trecut. Producția respectiva înseamnă o creștere cu peste 80% a vânzărilor, care vor adăuga peste două milioane de euro sumelor aduse de vin, iar dintre fructe, cea mai mare contribuție o au caisele, de peste 50%, având în vedere că circa 155 de hectare din cele 350 sunt acoperite cu caiși. Oana Belu susține că în acest moment nu mai există nicio suprafață de pomi fructiferi neirigată, în ultimii ani fiind făcute investiții masive în tehnologie modernă de producție și în sisteme de irigare și fertilizare.

Domeniile Ostrov

În ultimii doi ani au fost plantate 72 de hectare de livezi de piersici, nectrarini, cireși, caiși și pruni. Valoarea investiției constând în plante, sisteme de susținere și de irigare prin picurare este de aproximativ 1.5 milioane de euro. Vinificatoarele achiziționate pentru cele două crame de la Ostrov și Lipnița au costat 300.000 de euro.

Producătorul de vinuri Domeniile Ostrov este patronat de omul de afaceri Horia Culcescu din anul 2001 și reprezintă brandul sub care Ostrovit S.A. produce vinurile din podgoria Ostrov. Soiurile cultivate aici sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrach și Rebo (vinuri roșii), respectiv Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel și Crâmpoșie (vinuri albe). 

Anul trecut, în topul vânzărilor a fost gama „Vinăria Ostrov”, cu sortimentul Sauvignon Blanc IG, iar cel mai de succes vin a fost Muscat Ottonel „Domeniile Ostrov Reserved”, care a obținut medalia de aur la „International Wine Contest Bucharest 2012”.

Oana Belu și Lucian Velciu

În perioada următoare, Domeniile Ostrov intenționează să intre pe o piață nouă – cea a turismului viticol. În toamna anului viitor, pe Domeniile Ostrov ar urma să fie ridicată o nouă stațiune care va cuprinde un hotel de cinci stele, o pensiune de patru stele, un restaurant cu specific dobrogean, un centru de conferințe, un complex de agrement ecvestru și un aqua-park. Valorea totală a investiției este de cinci milioane de euro, mare parte din bani provenind din fonduri europene. Proiectul are și o componență imobiliară – o suprafață de 20.000 d metri pătrați a fost defrișată, parcele de 500 – 1.000 de metri pătrați urmând să fie vândute către cei care își doresc o casă de vacanță în mijlocul unei podgorii.

Tot pe Domeniile Ostrov există un muzeu de arheologie, etnografie și arte, precum și o tabără de artă contemporană, „Durostorum – Terasele Dunării”. Durostorum era o așezare romană cu nume trac din vestul Dobrogei. Astăzi, Silistra (Bulgaria) acoperă aproape în întregime așezarea civilă și castrul roman. În zonă au fost descoperite bucăți de ziduri, cărămizi ștampilate, inscripții latine, terme, sigilii bizantine de plumb etc. Cei interesați pot vizita anual, în luna august, șantierul arheologic „Canabele castrului Durostorum” din viile Fermei 4 ale Domeniilor Ostrov, unde specialiștii Muzeului Național de Istorie București și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța oferă lecții de istoire interesante. Descoperirile arheologice din punctul Fermei 4 indică prezența canabelor (ateliere), vilelor (gospodării ale veteranilor), edificiilor termale, depozitelor, cuptoarelor de ars ceramică, necropolelor. Opaițul cu chipul lui Dyonisos descoperit tot aici a devenit ulterior sigla Domeniilor Ostrov.

2. Cetatea Vicina (Păcuiul lui Soare)

Cetatea bizantină Vicina este un monument istoric de interes național, situată lângă localitatea Ostrov, pe insula Păcuiul lui Soare. Construită la data restaurării administrației bizantine la Dunărea de jos, Vicina este singură fortăreață a Imperiului Bizantin din Europa care a rezistat trecerii timpului. În 976, după moartea împăratului Ioan Tzimiskes, stăpânirea bizantină din sudul Dobrogei fusese înlăturată violent de bulgari, dar a revenit în jurul anului 1000, dovezile de viețuire în incinta cetății fiind evidente.
 
Vicina, construită imediat după 971, a ocupat inițial suprafața de 5-6 hectare și probabil că avea formă trapezoidala. Istoricii atestă faptul că a avut rol de bază năvală, fiind foarte importantă în timpul stăpânirii bizantine din Dobrogea.

Cetatea Vicina

Durabilitatea zidurilor cetății a fost dată de o tehnică specială folosită în timpul construcției, denumită substrucție de lemn, care a fost folosită datorită poziționării cetății pe un teren aluvionar. Zidurile sunt clădite din blocuri de piatră fasonate, iar poarta de pe latura nordică are influențe bizantine evidente.
 
În urma unor cercetări arheologice începute în 1956 au fost descoperite câteva complexe deosebit de importante. Pe latura estică se află un debarcader cu diguri, dane etc., având lățimea de 24 m și fiind mărginit de două turnuri rectangulare; o poartă largă de 4 metri; o clădire cu absidă.

Păcuiul lui Soare

În prezent se mai vede 10-15% din cetate, iar în anii 50 era vizibială în proporție de circa 25%. Apa o afectează din ce în ce mai mult, iar prin lucrările efectuate în timp pe Dunăre a fost accelerat procesul de eroziune. Soluții pentru redresarea și includerea cetății antice într-un circuit turistic există, însă acest lucru ar necesita un efort financiar uriaș.
 
Păcuiul lui Soare, insulă dunăreană pe care se află cetatea Vicina, unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona litoralului, este situată la 9 km în aval de Ostrov. Păcuiul lui Soare înseamnă istorie, nostalgie, plajă și sălbăticie, fiind perfectă pentru cei care caută liniștea. Accesul pe insulă este posibil doar cu ajutorul localnicilor care dețin bărci, iar camparea este interzisă.

3. Mânăstirea Dervent

Mânăstirea ortodoxă Dervent este situată în satul Galița, la 133 de kilometri de Constanța. Biserica mânăstirii este construită în stil bizantin, cu trei altare: paraclisul din stânga adăpostește Crucea făcătoare de minuni și are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”, iar paraclisul din dreapta este închinat fostului mare mucenic Gheorghe. Biserica principală are hramul „Sfânta Preacuvioasă Parascheva”. Ctitorul bisericii este preotul aromân Mihail Elefterie.

În timpul lui Dioclețian (285-305), în Dobrogea au fost martirizați mai mulți creștini: Evagrius, Benignus, Cristus, Sive, Cresto, Arestus, Sinidia, Rufus, Patricius, Zosim. Toți acești sfinți au fost consemnați în Acta Sanctorum, fără a se menționa însă locul martirizării lor. Nu departe de Dervent, în cetatea Silistra, au primit mucenicia: Maximus, Quintilianus, Dadas, Iulius, Secondo, Dasius. În această perioadă, pe locul în care azi se află biserica mânăstirii, au fost martirizați patru creștini ale căror nume nu ne sunt cunoscute, păstrându-se însă patru cruci de piatră, care s-au dovedit a fi tămăduitoare. Anumiți cercetători și istorici considera că ar putea fi vorba de unii dintre martirii amintiți mai sus.

Mânăstirea Dervent

Tradiția spune că o biserică a fost distrusă de pecenegi (1036) odată cu cetățile Capidava și Dervent. După Războiul de Independență (1877-1878), crucile au fost redescoperite de un cioban surdomut care, adormind în apropierea acestora, s-a trezit vindecat. Protos. Atanasie Negarăa ținut la începutul secolului trecut o evidență amănunțită a vindecărilor petrecute la „sfintele cruci nepuse de mână omenească, ci crescute din pământ”. În 1923, PS Ilarie Teodorescu al Tomisului a înființat la Dervent o mânăstire pe terenul donat de familia Andreevici și Paraschiva Gheorghiu. În 1934, paraclisul care adăpostea sfintele cruci a ars din temelii, icoanele rămânând, însă, neatinse de foc. În 1936, PS Gherontie al Tomisului a pus piatra de temelie a actualei biserici, ridicată după proiectul arhitectului N. Săndulescu și sfințită pe 13 septembrie 1942, dată la care părintele Elefterie Mihail a fost numit stareț al mânăstirii. În 1959, prin Decretul 410, mânăstirea a fost închisă zece ani. Din 1970 a funcționat ca biserică de mir a satului învecinat, Galița, clădirile care au aparținut mânăstirii fiind folosite de IAS Ostrov până în anul 1990. Pe 2 februarie 1990, părintele Elefterie Mihail a redeschis mânăstirea. În același an, pe 12 mai, la vârsta de 90 de ani, renumitul duhovnic dobrogean a decedat, fiind înmormântat în partea dreaptă a Sfântului Altar. Mânăstirea este astăzi una dintre cele mai înfloritoare dintre Dunăre și mare, iar in apropierea sa se află cetatea Vicina, din care a fost adus în 1359 la Curtea de Argeș primul Mitropolit al Țării Românești, Iachint.

Intrare mânăstirea Dervent

În Dobrogea și în țară este recunoscut ca izvor tămăduitor cel de la Mănăstirea Dervent, despre care tradiția spune că a apărut la rugăciunea Sfântului Apostol Andrei, care, în drumurile sale s-a oprit în locul din apropierea actualei mânăstiri pentru a transmite cuvântul Evangheliei celor din zonă. După predica sa a bătut cu toiagul în pământ și a izvorât o apă limpede în care i-a botezat pe cei care au dorit să primească botezul creștin.

4. Lacul Bugeac

Lacul Bugeac, cu suprafața de 1.434 de hectare, este situat în apropierea graniței cu Bulgaria, la limita dintre județele Constanța și Călărași, fiind accesibil de pe DN3, între localitățile Ostrov și Lipnița.

Cel mai sudic din seria limanelor fluviatile, lacul Bugeac prezintă maluri înalte și abrupte care pot atinge până la 30 m înălțime și are legătură cu Dunărea, existând un stăvilar care reglementează schimbul de ape. În partea vestică a lacului există o fâșie de pământ înaltă și stâncoasă, iar pe versantul drept se află o grotă neexplorată turistic, formată în depozitele fosilifere din această zonă.

Lacul Bugeac

Pe lacul Bugeac se poate pescui ziua în schimbul unor taxe, astfel: 100 de lei (zi lumină), preț care acoperă o cantitate de 10 kg de pește; 300 de lei (24 de ore) – pot fi reținute toate capturile dacă îndeplinesc anumite condiții; 500 de lei (weekend) – pot fi reținute toate capturile dacă îndeplinesc anumite condiții. Numărul de lansete/undițe nu trebuie să depășească 5 de persoană, iar greutățile minime admise pentru pește sunt: crap – 1100 g, șalău – 1000 g, caras – orice greutate. Crapul cu greutate mai mare de 4 kg va fi eliberat imediat fără a fi rănit. Somnii nu se pescuiesc. Pescarii trebuie să aibă asupra lor pungi pentru gunoi, clești pentru scos acele de pescuit, instrumente pentru cântărire, mincioc, juvelnic.

5. Peștera Sfântului Andrei

Sub denumirea Peștera Sfântului Andrei este cunoscut așezământul religios dn Dobrogea situat în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța. Acesta este construit în jurul unei peșteri în care, potrivit tradiției populare, a trăit și a creștinat Sfântul Apostol Andrei. Peștera se află la mai puțin de 2 km de „Cișmeaua Mihai Eminescu”, la apoximativ 4 km de șoseaua Constanța – Ostrov.

Intrare peștera Sfântului Andrei

Peștera Sfântului Andrei este o biserică săpată în stâncă, amplasată la baza unui mic munte împădurit. Pe pereții bisericii sunt multe icoane care pot fi admirate la lumina candelelor și a lumânărilor. În locul altarului se află o icoană mare a Sfântului Apostol Andrei la care se închină toți credincioșii care intră în peșteră.

În pronaos, într-o nișă, se află un fel de pat, scobit inițial în piatră, despre care tradiția spune că îi servea drept loc de odihnă Apostolului Andrei. Astăzi, cei suferinzi vin aici cu speranța că își vor redobândi sănătatea și petrec câteva zile și nopți pe „patul Sfântului Andrei”.

Peștera Sfântului Andrei

În timpul stăpânirii otomane peștera a fost uitată, însă în 1943 a fost redescoperită de preotul Constantin Lembrau și de avocatul Ion Dinu. În 1944, peștera a fost resfințită și redată cultului, prin construirea unei turle și a unui zid de protecție. După Al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist, bolșevicii au distrus totul în zonă, iar peștera a devenit staul pentru oile țăranilor locali, care le adăposteau aici pe vreme rea. După 1989, au fost reluate lucrările pentru dezvoltarea ansamblului monahal, care continuă și astăzi.