3 clasici pentru Japonia

16 01. 2004, 14:45
Desi au avut prilejul sa rupa gura targului in septembrie la EICMA, echipa de marketing de la Ducati a mai rabdat o luna pana la Expozitia de la Tokyo. Efectul a fost impresionant si a avut un impact nimicitor asupra producatorilor niponi. Episodul din 2000, cand a fost lansata replica

Desi au avut prilejul sa rupa gura targului in septembrie la EICMA, echipa de marketing de la Ducati a mai rabdat o luna pana la Expozitia de la Tokyo. Efectul a fost impresionant si a avut un impact nimicitor asupra producatorilor niponi.

Episodul din 2000, cand a fost lansata replica lui Mike Hailwood, nu a dat de gandit nimanui ca italienii vor recidiva. Cele trei concepte inspirate din modelele anilor ’70 au readus in actualitate faima de artisti a italienilor si au fost totodata un dus rece pentru cele patru mari nume japoneze, nepregatite inca la capitolul „colectii”.

Practic cele trei modele folosesc acelasi motor, cadru si roti. Motorul Desmo 1000 DS, ce echipeaza in prezent Multistrada a fost ales din considerente obiective fiind cel mai nou motor Ducati cu racire pe aer. Se potriveste cu designul din anii ’70 fiind totodata un motor usor, compact, de mici dimensiuni. Sa nu uitam ca atunci motocicletele aveau 750 cmc.

Motorul de acum, de 992 cmc produce 84 cai putere la 8000 de rotatii, cuplul maxim de 84 Nm fiind atins la 6000 rpm. Cutia de viteze cu sase trepte transmite forta motorului la roata spate ce este incaltata cu o anvelopa de 180. Franarea principala se realizeaza cu ajutorul celor doua etriere Brembo asezate pe discurile pereche de pe butucul rotii fata. Cadrul de tip grinda cu zabrele, evidentiat la PaulSmart 1000 prin culoarea albastra electrica, foloseste motorul ca element de rigiditate. Diferentele apar in primul rand la design.

GT 1000, o motocicleta de folosinta zilnica, combina performantele sportive cu veleitatile unui touring. Lipsa carenei scoate in evidenta partile mecanicii iar tobele cromate asezate simetric de o parte si de alta a motocicletei subliniaza lungimea seii duble accentuand aerul de noblete.

Sport 1000 este ceea ce numim astazi un „cafe racer”. Saua de o singura persoana si farul rotund, simplu, fac trimitere la bikerii de acum 30 de ani ce-si modificau motocicletele pentru cursele de strada. Culoarea galbena cu o dunga longitudinala neagra pe rezervor si ghidoanele joase prinse direct pe jug fac din acest model o motocicleta gata oricand de o liniuta.

PaulSmart 1000 este bineinteles omagiul adus celebrului pilot englez, primul ce a testat in 1972 motorul de doi cilindri in L la 90 de grade cu distributie Desmo. Conceptul realizat dupa motocicleta campionului mai pastreaza doar jumatatea superioara din carena aerodinamica din acea vreme. Culoarea semicarenei aduce cu cea a aluminiului prelucrat manual. Suspensia spate iese in evidenta prin masivitatea sa si prin culoarea de un galben violent. Asezata pe partea stanga, suspensia este in echilibru cu evacuarea dubla de pe partea dreapta. Acelasi aspect il gasim si la Sport 1000. Reglarea suspensiei spate la aceste doua modele sport se face intr-un mod mai putin intalnit astazi. Pe bascula exista patru gauri unde se poate prinde amortizorul.

Comun celor trei concepte este bordul ce pastreaza aerul retro prin indicatorii analogici pentru turatie si viteza. Parametrii de stare ai motorului gestionat in mare parte de un calculator sunt afisati pe cele doua ecrane LCD, singurele elemente ce te aduc in secolul XXI.

Muzeul din Borgo Panigale mai gazduieste si alte motociclete ale unor faimosi campioni. S-a inceput cu Mike Hailwood, ii urmeaza Paul Smart iar pe lista de proiecte ar mai fi: Spaggiari, Farne, Polen, Fogarty, Corser si Bayliss.

Autoshow