În anul 2001, producția mondiala de oțel brut a fost de 840 milioane de tine, cu aproape un procent sub nivelul din 2000. Reducerile substanțiale de producție de la sfarșitul anului trecut au continuat an primul trimestru al anului curent și se vor prelungi, probabil, și an cel de-al doilea trimestru.
Cea mai importanta scadere a fost anregistrata an America de Nord, unde producția s-a diminuat cu peste 11%. Reduceri au fost consemnate și an America de Sud (-4%), an țarile Uniunii Europene (-3%) și an Japonia (-3%).
Producția fostei Uniuni Sovetice a stagnat. În schimb, producția a crescut an Africa (9%), Orientul Mijlociu (5%) și statele asiatice an curs de dezvoltare (4%).
China și-a confirmat poziția de lider an clasamentul mondial al producatorilor de oțel, printr-o majorare a producției cu aproape 13%, la 143 milioane de tone.
În opinia lui Ian Christmas, secretar general al International Iron Steel Institute, „cifrele arata atat rolul dinamic al oțelului an dezvoltarea economica a țarilor, cat și recunoașterea de catre producatorii de oțel din statele industrializate a necesitații urgente de a reduce producția an conformitate cu scaderea ciclica a cererii. Comparativ cu perioada similara a anului 2000, producția din America de Nord, Europa Occidentala și Japonia a scazut, an decembrie 2001, cu 9-13%”.
Dezvoltarea principalelor sectoare
Nivelul producției pentru ansamblul sectoarelor care utilizeaza oțel ca materie prima a stagnat anul trecut, din cauza climatului economic defavorabil, iar trimestrul al patrulea a fost caracterizat de un declin abrupt al activitații din toate sectoarele, an afara de producția de țevi.
Conform ultimului raport al Eurofer, confederația europeana a industriei metalurgice, situația s-a deteriorat și mai mult an acest an, primul trimestru aducand o reducere substanțiala a activitații. Excepția notabila este sectorul de construcții, puțin influențat de ancetinirea economiei mondiale, care anregistrat, an unele țari, niveluri foarte ridicate ale cererii.
În schimb, industria manufacturiera a cunoscut o scadere semnificativa, situația cea mai dramatica fiind remarcata an domeniile procesarii primare și ingineriei mecanice.
Revigorarea investițiilor va fi lenta, iar restabilirea ancrederii se va produce treptat și va fi angreunata de creșterea numarului de șomeri.
În aceste condiții, este improbabil sa aiba loc o ameliorare semnificativa a nivelului producției an industriile consumatoare de oțel pana an cea de-a doua parte a anului.
Activitatea din sectorul construcțiilor s-a situat la cote foarte ridicate pe tot parcursul anului trecut. În prezent, ritmul activitații din unele economii, precum Franța, Italia, Spania, este destul de susținut, spre deosebire de alte state, printre care și Germania.
Dobanzile reduse, introducerea euro, nivelul ridicat al investițiilor au stimulat accelerarea activitații atat an sectorul rezidențial, cat și an cel nerezidențial. Cu toate acestea, ancrederea s-a diminuat treptat an cursul anului trecut, iar perspectivele pentru 2002 sunt mai puțin certe, constrangerile bugetare putand avea un efect negativ.
Pentru prima parte a acestui an se estimeaza ca activitatea va ramane, an linii mari, la niveluri similare cu cele de anul trecut.
În sectorul auto, scaderea producției de la sfarșitul anului trecut s-a intensificat an primul trimestru al anului current, reflectand scaderea cheltuielilor de consum și a investițiilor.
Încetinirea activitații economice și declinul investițiilor reduce necesitațile de transport și cererile de reanlocuire a autovehiculelor, mai ales a celor utilitare. Nivelul producției din sectorul auto ar putea reveni, an trimestrul al doilea, la cotele ridicate atinse an 2001.
Reflectand ancetinirea din industria manufacturiera, producția din sectorul ingineriei mecanice va fi grav afectata de scaderea comenzilor pe piața interna și pe cea externa.
Deteriorarea climatului de investiții ai influențeaza negativ pe producatorii de instalații și echipamente, iar declinul producției industriale ai afecteaza pe fabricanții de componente. Perspectivele sectorului se vor ameliora doar dupa ce producția industriala va da semne de redresare.
În sectorul procesarii primare, contractarea producției s-a agravat de la sfarșitul anului trecut. Efectul negativ al stocurilor se va intensifica, probabil, an primul semestru al acestui an, reflectand deteriorarea condițiilor operaționale pentru ansamblul industriei.
În cazul țevilor, dupa relansarea concretizata an cel de-al doilea semestru al anului trecut, datorita accelerarii activitații din sectorul energetic, producția ar putea sa se reduca din nou, an contextul an care scaderea cererii pentru țevi destinate aplicațiilor industriale este acompaniata de diminuarea cererii venite din partea sectorului energetic.
În domeniul produselor electrocasnice exista unele semnale care indica restabilirea ancrederii consumatorilor dupa deteriorarea accentuala de la sfarșitul anului trecut.
Cu toate acestea, perspectivele sunt, anca, incerte, iar creșterea șomajului ar putea influența negativ consumul privat. Piețele de desfacere pentru bunurile de consum au fost mai grav afectate decat cele interne.
Consumul real
Consumul de oțel va consemna o creștere negativa an primul semestru al acestui an. Orice ameliorare an semestrul al doilea va depinde de viteza cu care economia globala, și producția industriala, se redreseaza.
Cu toate acestea, antarzierea cu care ambunatațirea condițiilor operaționale se face simțita an nivelul investițiilor face improbabila o creștere a consumului peste cota atinsa anul trecut, chiar an condițiile unei accelerari an semestrul al doilea.
Pentru a-țI croi drum an UE trebuie sa dai serios din coate Restructurarea industriei siderurgice din statele candidate este un element important al preparativelor de aderare, companiile trebuind sa se adapteze pentru a putea rezista la presiunile concurențiale de pe piața.
Aderarea acestor state la UE, cu industrii ale caror capacitați sunt neadaptate la condițiile pieței, cu probleme sociale, tehnice și de mediu nerezolvate, cu firme neviabile și, implicit, dependente de ajutorul statului, ar avea consecințe negative majore asupra Uniunii și ar risca sa destabilizeze serios piața oțelului, apreciaza Eurofer.
Pana an martie 2001, un singur stat candidat – Slovenia – prezentase Comisiei un plan de restructurare acceptabil.
Din alte șase țari candidate (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Romania și Bulgaria), doar trei – Polonia, Cehia și Ungaria – au prezentat proiecte de restructurare, care au fost considerate, ansa, inacceptabile de catre Comisie, deoarece nu conduc la restabilirea viabilitații industriilor. În loc sa propuna reducerea capacitaților de producție, doua din planuri, cele ale Poloniei și Ungariei, sugereaza o majorare a capacitaților.
Dat fiind potențialul de creștere din Europa Centrala și de Est, investitorii privați sunt atrași de aceasta regiune, ansa implicarea lor este condiționata de prezentarea catorva garanții minime, precum definirea unui cadru legal și commercial atractiv, abandonarea pre-condițiilor nejustificate din punct de vedere economic și libertatea de acțiune.
În multe cazuri, restructurarea este posibila doar cu ajutorul statului. Acolo unde vor fi identificate necesitați de restructurare, ar trebui sa se permita statelor candidate sa acorde subvenții de stat peste limitele existente an cadrul UE, ansa doar pana la data aderarii lor și numai an cazul aplicarii unor planuri de restructurare acceptate de Comisie, care garanteaza viabilitatea companiilor și conduc la o reducere efectiva a capacitaților.
Capitolul 6 al negocierilor de aderare, care privește concurența, nu trebuie anchis pana cand nu se ajunge la o transparența a subvențiilor de stat și pana cand nu se asigura respectarea integrala a regulilor din UE, considera metalurgiștii din UE.
Daca va fi necesar, Comisia și statele membre trebuie sa fie pregatite sa refuze aderarea unei țari candidate daca aceste condiții nu sunt andeplinite.
Dupa aderare, actualele state candidate trebuie sa se supuna acelorași reguli ca și ceilalți membri ai UE an ceea ce privește subvențiile de stat pentru industria siderurgica.
Mihaela AndrieșZIARUL FINANCIAR