110 ani de la punerea pietrei de temelie a Palatului CEC

Romfilatelia, societatea specializata în editarea și comercializarea marcilor poștale românești, introduce în circulație emisiunea filatelica „110 ani de la punerea pietrei de temelie a Palatului CEC”.

Pe locul unde astazi se înalța cladirea monumentala a Palatului CEC, exista vestita Manastire Sf. Ioan cel Mare, ctitorie din secolul al XVI-lea a Buzeștilor. Între anii 1702-1703, domnitorul Constantin Brâncoveanu a restaurat-o, devenind astfel ultimul ctitor al așezamântului monahal. Cu timpul s-a degradat și, ca urmare a acestui fapt, manastirea a fost demolata la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, pe 8 iunie 1897, a fost pusa piatra de temelie a Palatului. Alaturi de familia regala, au mai participat membrii guvernului condus de Dimitrie A. Sturza, Ion C. Bratianu, ministru la Departamentul Lucrarilor Publice, G. Cantacuzino, ministru la Departamentul Finanțelor și C.F. Robescu, primarul Bucureștilor.

Începute înca din primavara anului 1895, lucrarile au fost finalizate în anul 1900. Planurile proiectului palatului poarta semnatura arhitectului francez Paul Gottereau, absolvent al Școlii de Arte Frumoase de la Paris, iar execuția a fost încredințata antreprenorului Ion Socolescu.

Cu evidente elemente specifice academismului francez de la sfârșitul secolului XIX, Palatul CEC ajunge în scurt timp imaginea cu care toata lumea va identifica instituția.

Bine proporționat, edificiul are o fațada simetrica în mijlocul careia se deschide intrarea, scoasa în evidența printr-o monumentala arcada în plin centru, susținuta de o parte și de alta de câte doua coloane gemene, în stil compozit.

Cele patru volume de colț, decorate cu frontoane și steme, sunt acoperite de cupole în stil renascentist. O cupola mult mai mare acopera Holul Central al edificiului, în care au funcționat, pâna în anul 1999, ghișee bancare ale CEC.

O atenție deosebita a fost acordata Salii de Consiliu, aflata la nivelul superior al Palatului, având plafonul pictat de artistul Michel Simonidy, reprezentând „Fortuna distribuind bunurile sale dupa obținerea Independenței”.

Pânza cu aceeași tema a fost expusa la Expoziția Internaționala de la Paris, din anul 1900, în Pavilionul României, obținând prima medalie de argint.

Pe pereții laterali ai Salii de Consiliu sunt patru picturi monumentale, reprezentând pe Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I și Regina Maria, opere de arta reconstituite de pictorul Valentin Tanase în anul 2005, dupa picturile originale realizate de Michel Simonidy și profesorul Costin Petrescu (distruse în 1948).

Decorația judicioasa a fațadelor și echilibrul volumelor care îl compun fac din acest palat un interesant monument de arhitectura al orașului București, odinioara „Micul Paris” al Estului.

Emisiunea filatelica, compusa dintr-un timbru și o colița dantelata, va putea fi gasita, începând cu data de 8 iunie a.c. în toate magazinele Romfilatelia di București și din țara.