10 momente memorabile la JO
Sydney 2000
Australia si-a gasit eroina nationala
Sydney 2000 e considerata cea mai bine organizata Olimpiada de pîna acum si a avut un numar record de 10.651 de sportivi. Australianca de culoare Cathy Freeman a facut mai multa vîlva decît oricine. A cîstigat cursa de 400 de metri si a devenit eroina nationala (pîna în 1962, Australia a refuzat persoanelor de culoare pîna si dreptul la vot). Tot ea a aprins flacara olimpica la ceremonia de deschidere. Era pentru prima oara în istoria JO cînd unui sportiv care participa la aceste jocuri i se oferea aceasta onoare. Cursa de 400 de metri a cîstigat-o pe un stadion ocupat de 110.000 de oameni isterici, care la final îi cîntau numele.
Seul 1988
Cel mai rapid om din istorie, acuzat de dopaj
La Seul, Ben Johnson si-a doborît propriul record la 100 de metri cu 9,79 secunde. Trei zile mai tîrziu, a fost gasit pozitiv, i s-a luat medalia si a fost trimis acasa în dizgratie. În 1988, steroizii nu erau ceva nou, dar consumul acestora era asociat cu programele sportive promovate de statele comuniste din est sau ca ultima sansa a unor atleti disperati. Nu era cazul lui Ben Johnson care, cu un an înaintea JO din Seul, stabilise recordul mondial la 100 de metri, cu 9,83 secunde.
Los Angeles 1984
Scandal în spatele Maricicai Puica
Cursa de 3000 de metri a fost cîstigata de romanca Maricica Puica. Cu toate acestea, atentia presei internationale si a publicului de pretutindeni a fost atrasa de Mary Decker si Zola Budd. Decker alerga pe o banda dinspre exterior cînd a încercat sa-i taie calea Zolei Budd. Cert e ca cele doua sportive practic s-au ciocnit, Decker a cazut pe jos, iar în cadere a tras de numarul afisat pe spatele celeilalte sportive.
Munchen 1972
11 sportivi israelieni omorîti de teroristi
În zorii zilei, pe 5 septembrie, cîtiva membri ai gruparirii teroriste palestiniene, Septembrie Negru, au omorît pe loc doi sportivi israelieni care au încercat sa îi înfrunte. Apoi au luat prizonieri 9 sportivi israelieni. Gruparea terorista cerea eliberarea a 234 de prizonieri. La ora 9 seara, teroristii si ostaticii au zburat cu un elicopter spre un aeroport militar. Încercarea de salvare a ostaticilor s-a soldat cu moartea tuturor celor noua sportivi, a cinci dintre teroristi si a unui ofiter de politie. Comitetul Olimpic International a decis continuarea Jocurilor, decizie considerata cinica de majoritatea. Steven Spielberg intentioneaza sa realizeze pelicula „Vengence” despre aceasta tragedie, dar de teama unor atentate teroriste a amînat începerea filmarilor. Eric Bana, care a jucat rolul lui Hector în „Troia”, a fost cooptat pentru acest proiect.
Mexico City 1968
Saritura în istorie
Americanul Bod Beamon a reusit sa obtina recordul de 8,90 metri la saritura în lungime. A fost atît de uimit de cît de mult a putut sa sara încît a lesinat imediat. Recordul lui a fost doborît abia dupa 23 de ani, în 1991, la Campionatul Mondial de atletism de la Tokio. Atunci, sportivul american Mike Powell a reusit sa sara cu 5 centimetri mai mult.
1968 Mexico City
Curajul afro-americanilor
Atletii Statelor Unite Tommie Smith si John Carlos au cîstigat la cursa de 200 de metri medalia de aur, respectiv cea de bronz. Cei doi s-au urcat pe podium fara pantofi, cu sosete negre (care simbolizau saracia afro-americanilor), esarfe negre (care simbolizau oroarea linsarilor) si manusi negre (marca unitatii si puterii populatiei de culoare). Smith avea în mîna si o cutie care continea o ramura de maslin. În timp ce se auzea imnul SUA, cei doi si-au ridicat mîna cu pumnul închis (celebrul salut al miscarii negrilor). Ziarele din SUA i-au condamnat vehement, iar familiile celor doi au primit amenintari cu moartea. Carierele lor au fost, practic, distruse. Protestul a stîrnit însa admiratia întregii lumi.
1936 Berlin
Aur vs. Hitler
Sportivul american de culoare Jesse Owens a luat patru medalii de aur si a stabilit doua recorduri mondiale. Jocurile Olimpice din 1936 fusesera organizate de partidul lui Hitler si voiau sa demonstreze suprematia rasei ariene. Faptul ca un sportiv de culoare a luat patru medalii de aur le-a jignit profund pe gazdele Jocurilor si, practic, a fost o bataie de joc la adresa teoriilor celui de-al treilea Reich privind suprematia rasei ariene. Joseph Goebbels, ministru pentru propaganda pe vremea aceea, a descris aceasta performanta într-o companie privata drept „o jignire”.
1956 Melbourne
Razboi între Ungaria si URSS
În acel an, tancurile sovietice intrau cu brutalitate în Budapesta. În cealalta parte a lumii, la Melbourne, echipa olimpica a Ungariei a devenit simbol al luptei pentru independenta. Semifinala la polo s-a disputat între echipa Ungariei si cea a Uniunii Sovietice. Ungaria domina în apa, dar dupa ce Ervin Zadorof înscrisese de doua ori, între echipe începuse bataia. În jurul lui Zadorof apa devenise rosie si acesta a fost fortat sa paraseasca piscina. Meciul a fost întrerupt, iar scandalul a continuat în tribune. Ungaria a luat medalia de aur, iar multi sportivi au renuntat la tara lor natala pentru Australia sau Statele Unite.
1960 Roma
Fara pantofi, la maraton
Abebe Bikila este primul african care a devenit campion olimpic la maraton. Pare incredibil, dar acest sportiv nici macar nu a fost considerat aspirant la o medalie, desi a cîstigat cursa olimpica extrem de usor. La Roma a ales sa alerge fara pantofi ca sa întareasca faptul ca nu fusese luat în serios.
1908 Londra
Învingator dus pe brate
Regina Alexandra a vrut sa fie în tribune la maratonul din acea zi si sportivii sa alerge pîna la locul unde statea ea. Atunci s-a marit putin distanta pe care atletii trebuiau s-o parcurga si s-a ajuns la 42,195 kilometri (de atunci, aceasta este distanta-standard a cursei de maraton). Italianul Dorando Pietri era în fruntea trupei, deja aclamat de multime. A lesinat însa, apoi a fost ajutat sa se mentina pe picioare, dar a mai lesinat de cîteva ori înainte sa fie sustinut sa ajunga la final. I s-a luat medalia, ceea ce a generat furie în rîndul multimii de pe stadion.
Curiozitati:
medaliat cu aur la o editie de vara si una de iarna: Edward Eagan (SUA, în 1920 – box si 1932 – bob)
Probele care au figurat permanent în programul olimpic: 100 m, 400 m, 800 m, 1500 m, maraton, 110 m garduri, lungime, prajina, triplu, greutate, disc (atletism – masculin), floreta individual, sabie individual (scrima – masculin), 1500 m (înot)
cele mai multe medalii: 18 Larisa Latynina (URSS, gimnastica) si 15 Nicolai Andrianov (URSS, gimnastica)
cel mai greu competitor: 186,88 kg – Chris Taylor (lupte, SUA, 1972)
cele mai multe medalii într-o singura zi: 4 – Vitali Scerbo (URSS-Belarus, gimnastica, 1992)
cei mai multi participanti: 12.084 (barbati 8338, femei 3746) Sydney 2000
cea mai tînara medaliata cu aur: Majorie Gestring (SUA, sarituri), la 13 ani si 268 zile
cei mai în vîrsta medaliati cu aur: Oscar Swahn (Suedia, tir) la 64 ani si 258 zile, în 1912, si Sybil „Queenie” Newell (Marea Britanie, tir cu arcul) la 70 ani si 5 zile, în 1972
ProTV Magazin