10 lucruri pe care nu le știai despre Premiul Nobel

1. Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, a hotărât să înființeze aceste premii în 1864, după ce un ziar francez a publicat, din greșeală, necrologul, intitulat „Negustorul de moarte a murit”. Șocat de felul în care urma să fie perceput de generațiile următoare și întristat de faptul că necrologul trebuia să fie al fratelui său Emil, mort în urma unor experimente cu nitroglicerină, Alfred Nobel a încercat să atenueze astfel impresia negativă creată de invenția sa.

Află prognoza meteo pentru săptămâna viitoare de pe vremea apropo

Premiile Nobel sunt decernate pe 10 decembrie, comemorarea zilei în care a murit, în 1896, din cauza unui atac cerebral, la vârsta de 63 de ani.

2. Premiul Nobel pentru Pace este prezentat la Oslo de către președintele Comitetului Nobel, în timp ce restul premiilor sunt prezentate la Stockholm de către Regele Suediei, potrivit dorințelor din testamentul lui Nobel.

Premiile pentru Fizică și Chimie sunt acordate de Academia Suedeză de Științe; premiul pentru Medicină este acordat de Institutul Caroline din Stockholm; Academia din Stockholm decernează premiul pentru Literatură iar un comitet de cinci persoane alese de Parlamentul norvegian desemnează persoana care va câștiga Premiul Nobel pentru Pace.

3. Premiul Nobel pentru Economie nu este de fapt un premiu Nobel. Practic, este un premiu acordat de Banca Suediei în memoria lui Alfred Nobel, incepând din anul 1968.

4. Laureații premiilor Nobel câștigă, pe lângă onoarea neprețuită, o diplomă, o medalie de aur și o sumă de bani, care anul trecut a fost de 1,1 milioane de dolari.

5. Cu excepția Premiului Nobel pentru Pace, ai căror laureați pot fi și organizații, câștigătorii trebuie să fie persoane fizice.

6. Este permisă „împărțirea” premiilor, dar niciodată la mai mult de trei persoane (dacă o echipă are mai mult de trei persoane, Comitetul va alege doar trei dintre acestea ). Dacă există doi câștigători, premiul în bani se împarte în mod egal. Dacă însă există trei câștigători, modul de împărțire a banilor este stabilit de Comitet.

7. Nominalizările la Premii sunt secretizate pentru 50 de ani de la decernarea premiului. Astfel, chiar dacă știm cine a fost câștigătorul, nu știm cine au fost contracandidații săi (exceptând speculațiile presei, desigur).

8. Există voci care deplâng faptul că decedații nu pot fi desemnați câștigători. Dintre cei care ar fi meritat primirea unui premiu Nobel, se evidențiază Eleanor Roosevelt, James Joyce și Mahatma Gandhi. Gandhi, cel puțin, a fost nominalizat de trei ori, ultima dată cu câteva zile înainte de asasinarea sa din 1948.

„Consolarea”, dacă putem spune așa, este dată de faptul că dacă mori în perioada dintre nominalizare și ceremonia de acordare a premiului, acesta va rămâne al tău.  

9. Intenția lui Nobel a fost să premieze contribuțiile făcute în anul precedent, însă s-a dovedit că această formulă nu este viabilă, existând riscul de a fi premiate idei neviabile (ca cea din 1926, când Johannes Fifibiger a „descoperit” că viermii paraziți cauzează cancer – persupunere infirmată de cercetări ulterioare). În zilele noastre, sunt premiate numai descoperirile validate în timp.

10. Laureații Nobel sunt obligați să susțină un discurs public în următoarele șase luni după ce au acceptat distincția. De regulă, cei mai mulți fac acest lucru în timpul Săptămânii Nobel de la Stockholm. Sfârșitul Săptămanii Nobel este apoteotic, având loc banchetul Nobel – o petrecere grandioasă, cu muzică live, dineu de gală, dans și la care invitații sunt îmbrăcați conform unui cod strict.