10 cele mai neobișnuite lucruri legate de automobile
10. Mașina domnului Rogers
Dacă cele văzute în filme ar fi reale, ai putea presupune că cele mai vizate de hoți ar fi automobilele sport. Realitatea este însă mult mai prozaică, cel puțin în Statele Unite: cele mai furate mașini sunt modelele Accord și Civic ale producătorului Honda. În marea lor majoritate, automobilele furate sunt dezmembrate și apoi vândute ca piese de schimb. Acest lucru este posibil datorită faptului că sunt foarte multe astfel de automobile în circulație iar piesele de schimb sunt relativ scumpe.
În afară de mașinile furate pentru o plimbare, șansele de a recupera o mașină furată sunt apropiate de zero.
Există totuși o șansă: să fii o celebritate. O legendă urbană spune că, la un moment dat i s-a furat mașina lui Fred Rogers (producătorul unei celebre serii de filme pentru copii). La câteva ore după ce furtul a fost anunțat la televizor, mașina i-a fost înapoiată, împreună cu un bilet pe care scria „Scuze, nu știam că este a dumneavoastră”.
9. Condusul „cu susul în jos”
Ideea de a conduce o mașină cu susul ăn jos poate părea absurdă, dar poate fi văzută în destul de multe filme de acțiune. În orice caz, știința ne asigură că a conduce o mașină „pe tavan” ar putea deveni realitate cât de curând.
Primul pas, acela de a asigura aderența mașinii pe calea de rulare, este deja realizat și poate fi văzut la mașinile de curse, mai ales la cele de Formula 1. Acest lucru este realizat de către eleroane, care lucrează exact invers ca cele de la avioane, „presând” mașina pe pistă. Deși pare contraproductiv pentru obținerea de viteze ridicate, această apăsare pe calea de rulare are un scop extrem de precis – permite luarea virajelor cu viteze care în mod normal ar arunca mașina de pe pistă.
Pentru ca o mașină să poată rula pe tavan, ar trebui ca forța de apăsare generată de eleroane ar trebui să fie mai mare decât greutatea mașinii.
Totuși, dificultatea majoră este că motorul și alte componente ale mașinii (cum ar fi rezervorul de carburant) nu sunt proiectate pentru a funcționa în orice poziție.
8. Cuba
În 1960, Statele Unite au impus un embargou comercial Cubei. Unul dintre efectele embargoului a fost sistarea importului de automobile. Mai mult, guvernul cubanez nu a mai importat mașini din alte țări, așa că de mai bine de 50 de ani doar mașinile existente pe insulă au putut fi tranzacționate între cubanezi.
Începând cu 2014, guvernul condus de Raul Castro a ridicat interdicția cubanezilor de a cumpăra automobile. Totuși, prețurile mașinilor noi sunt în continuare prohibitive, o mașină nouă costând între 91.000 de dolari și 262.000 de dolari, în condițiile în care venitul mediu al unui cubanez este de 240 de dolari pe an.
7. Cea mai scumpă mașină de serie
Atunci când vine vorba de mașini scumpe, foarte mulți se gândesc la Bentley și Rolls Royce. Însă cu prețul unui Lamborghini Veneno (Venom), cel mai scump automobil, poți cumpăra nu mai puțin de 20 de Bentley-uri.
Venom este o supermașină, produsă în ediție limitată (doar nouă exemplare) care, la caracteristicile tehnice pe care le are, își merită prețul de 4,5 milioane de dolari. Producătorul garantează că cei 740 de cai putere pot propulsa bolidul cu 355 de kilometri pe oră și asigură o accelerație de excepție: de la 0 la 100 de kilometri pe oră în doar 2,9 secunde.
6. Show-uri televizate
Unul dintre cele mai mari premii oferite la show-urile televizate americane este o mașină. Aceasta este oferită, de regulă, de producător ca preț al promovării marcii „pe sticlă”.
Însă ce nu știu mulți americani este că, în cazul în care ești fericitul câștigător al unei mașini „gratis”, tot trebuie să bagi mâna în buzunar, pentru a achita taxa de vânzare, care în unele state este destul de pipărată.
Cel mai notoriu exemplu este episodul din 2004 al The Oprah Winfrey Show, când întreaga audiență, 276 de persoane, a primit câte un Pontiac G-6, în valoare de 28.000 de dolari. După euforia provocată de primirea mașinilor, cele 276 de persoane au descoperit că au de achitat fiscului american câte 6.000 de dolari.
5. Povestea Lamborghini
După cel de-al doilea război mondial, Ferruccio Lamborghini a hotărât să reutilizeze toate piesele de schimb ale echipamentelor militare pe care le deținea, folosindu-le la construcția de tractoare. Afacerea i-a reușit, astfel că Lamborghini a devenit un om bogat, cu posibilitatea de a-și cumpăra mașinile preferate. Colecția sa includea mașini ca Maserati, Aston Martin sau Ferrari.
Această ultimă marcă a fost motivul pentru care Lamborghini s-a decis să construiască mașini. Ferrari-ul era una dintre cele mai iubite mașini ale sale, insă avea probleme mecanice, mai ales la ambreiaj. Lamborghini a studiat prolema și i-a propus un set de îmbinătățiri lui Enzo Ferrari, care însă nici nu a vrut să-l asculte pe „producătorul de tractoare”. Simțindu-se insultat, Lamborghini a decis să-și construiască propriile mașini, lucru care nu poate decât să bucure iubitorii de mașini sport.
4. Cozy Coupe
Una dintre cele mai vândute mașini din Statele Unite este de fapt o jucărie. Cozy Coupe, fabricată de producătorul de jucării Little Tikes, este descrisă ca „o combinație între un Volkswagen Beetle și mașina lui Fred Flinstone”.
Din 1979, când a fost lansată, Cozy Coupe a avut un succes extraordinar, depășind ca vânzări modele populare ca Fprd F și Honda Accord. Numai în anul 2008 au fost vândute 457.000 de astfel de „mașini”.
3. Mașini fără șofer
Mașinile fără șofer erau, până de curând, un element de bază al science fiction-ului.
Totuși, încet încet, acestea par să se apropie de integrarea în viața de zi cu zi. Este de notorietate proiectul Google, care are 10 astfel de astfel de mașini fără șofer în teste. Pe parcursul a aproape 500.000 de kilometri parcurși de aceste mașini au existat doar două incidente: unul atunci când un astfel de vehicul a fost condus de șofer iar altul când mașina a fost lovită de alt participant la trafic.
Implicațiile unei astfel de tehnologii ar fi uimitoare: nu ar mai exista accidente produse de eroarea umană; bețivii, bătrănii sau tinerii nesăbuiți nu ar mai provoca accidente; nu în ultimul rând, oamenii cu afecțiuni grave, cum ar fi lipsa vederii sau paralizia ar putea merge singuri cu mașina.
Dacă se va păstra ritmul de evoluție, experții estimează că nu mai târziu de anul 2020 mașinile fără șofer vor fi disponibile pe piață.
2. Carjacking
Termenul de Carjacking, care se referă la uciderea proprietarului pentru a i se fura mașina, a fost folosit prima oară în 1991, cănd o tânără de 22 de ani a fost ucisă în Chicago pentru că nu a vrut să renunțe la Suzuki-ul ei.
Chiar dacă există numeroase carjacking-uri în Statele Unite, „campioana” mondială este Africa de Sud, unde aceste tragice evenimente se întâmplă de 18 ori mai des ca în Statele Unite. Polițiștii sud-africani au unități speciale pentru gestionarea acestor situații și nu de pușine ori se ajunge la schimburi de focuri cu agresorii.
Există mai multe dispozitive care îi ajută pe șoferi să se apere în astfel de situații, cel mai notoriu fiind Blasterul. Conceput în 1998, Blasterul este nici mai mult nici mai puțin decât un aruncător de flăcări, care poate fi fixat pe mașină și care aruncă limbi de foc atunci cănd cineva se apropie la mai puțin de un metru de mașină. Inventatorul său, Charl Fourie, afirma atunci că probabil nimeni nu va fi omorât de Blaster, dar mai mult ca sigur mulți atacatori vor orbi permanent.
Totuși, din cauza prețului mare, producția Blasterului a încetat după câțiva ani.
1. Consecințele atacului terorist din 11 septembrie 2001
Atacul terorist din 11 septembrie 2001 au avut efecte sociale, politice și financiare care se resimt și astăzi. Deloc surprinzător, cele patru avioane care au lovit Turnurile Gemene au indus multor oameni teama de a mai călători pe calea aerului.
Statisticile spun că zborul este cel mai sigur mod de a călători, existând o șansă la 45 de milioane de a muri din cauza unui accident aviatic. Cu toate că mersul cu mașina este mult mai „mortal”, cu șanse de 1 la 7.000, adică de 6.000 de ori mai periculos decât zborul cu avionul, mulți americani l-au considerat mai sigur după 2001.
Acest lucru s-a regăsit și în statistici: în 2002, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a crescut cu 1.595, adică cu mai mult de jumătate din numărul victimelor atentatului.