1 Mai – de la o sărbătoare tolerată la celebrarea tovarășului Nicolae Ceaușescu

Sărbătorită inițial în străinătate, sub denumirea Labour Day, în România, Ziua Muncii a fost celebrată pentru prima dată în 1890, fiind considerată în primii ani de după 1920 o „sărbătoare a muncitorimii”, de cele mai multe ori ignorată de ziare din perioada respectivă, precum Adevărul, Acțiunea conservatoare, Acțiunea și Acțiunea Română, iar în cel mai bun caz – „o sărbătoare tolerată” -, așa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920.

Sărbătoarea internațională de 1 mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea

Adevărul de sâmbătă 1 mai 1893 face câteva trimiteri la sărbătoarea muncitorilor, în pagina a treia, la rubrica „Din streinatate”.

„În Englitera manifestația de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestațiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestație 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s’a ținut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în același timp. La un semnal convenit, resoluțiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot și aprobate prin uriașe aclamațiuni„, scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire și la sărbătoarea muncitorilor români.

Alte publicații ale secolului al 19-lea, între care și Acțiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acțiunea conservatoare apărut marți 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii.

Câțiva ani mai târziu situația se schimbă și presa din România începe să acorde spații restrânse sărbătorii de 1 Mai.

Adevărul de vineri 2 maiu 1919 titrează pe prima pagină: „1 Maiu și muncitorimea română”.

„Anul acesta, muncitorimea serbează ziua de întâi Maiu, în împrejurări cu totul deosebite. Războiul mondial, revoluțiunea cea mare, cum i-a zis un scriitor socialist, s’a terminat și la Paris, unde se zămislește pacea, lumea cea veche cu politica ei de echilibru între popoare e în luptă cu lumea cea nouă, care bate cu pumnii vânjoși la poarta vieței, lumea păcei de dreptate și armonie între popoare (…)„, se spunea în articolul Adevărul din 2 maiu 1919.

Un an mai târziu, ediția de joi, 29 aprilie 1920, a Adevărul publica în pagina 4 o scurtă știre cu titlul „Serbarea zilei de 1 Mai”. În respectivul material se spune că „Partidul socialist a hotărât să sărbătorească ziua de 1 Mai, cu solemnitate” și se prezintă programul evenimentelor care urmau să aibă loc la diferite fabrici din România.

Cite;te mai multe detalii despre ce a însemnat 1 mai în istoria românilor, pe Mediafax.ro